După ani marcați de derapaje fiscale și presiuni tot mai mari asupra finanțelor publice, România pare să fi intrat pe un drum al disciplinei bugetare. Premierul Ilie Bolojan anunță că anul 2025 se va încheia cu un deficit bugetar mai mic de 8,4%, sub pragul stabilit de Guvern, un semnal important pentru piețele financiare, partenerii europeni și contribuabili.
România va respecta, în sfârșit, angajamentele asumate în materie de finanțe publice, a declarat premierul Ilie Bolojan după ultima ședință de Guvern din acest an. Potrivit acestuia, măsurile adoptate în ultimele șase luni au reușit să stabilizeze bugetul și să aducă deficitul sub nivelul de 8,4% din PIB, ținta anunțată oficial pentru 2025. Este un rezultat care vine într-un context dificil, marcat de presiuni economice, reforme nepopulare și nevoia urgentă de recâștigare a credibilității externe.
Premierul a subliniat că acest progres nu aparține doar Executivului, ci întregii societăți, care a suportat costurile unor decizii grele. „Am reușit să ținem în frâu cheltuielile și se cuvine să le mulțumesc tuturor românilor pentru sacrificiile făcute. Acestea nu au fost pentru un Guvern, ci pentru ca România să redevină o țară care își folosește banii cu responsabilitate”, a afirmat Bolojan.
Măsuri dure, rezultate vizibile
Ilie Bolojan a reamintit că, la preluarea mandatului, România se afla într-un punct critic: riscul suspendării fondurilor europene și pierderea încrederii piețelor financiare. În acest context, Guvernul a fost nevoit să adopte rapid un prim pachet de măsuri dure, precum creșterea TVA, eliminarea unor sporuri salariale și înghețarea unor venituri.
Aceste decizii au avut un impact social semnificativ, însă au transmis semnale clare creditorilor și investitorilor că statul român este hotărât să își reducă deficitul. Efectele nu au întârziat să apară: România s-a împrumutat mai ieftin, iar dobânzile plătite în a doua parte a anului au fost mai mici decât cele de la începutul lui 2025.
Reformele structurale și pariul pe viitor
Al doilea pachet de reforme a vizat reducerea cheltuielilor structurale și corectarea unor „nedreptăți istorice”, așa cum le-a numit premierul. Printre acestea se numără reforma pensiilor magistraților, eficientizarea cheltuielilor din Sănătate, restructurarea companiilor de stat cu pierderi cronice și simplificarea fiscalității, un sistem dominat până acum de excepții și optimizări.
În paralel, Guvernul a achitat datoriile restante către constructori și a asigurat continuitatea investițiilor și accesarea fondurilor europene. Pentru anul viitor, Ilie Bolojan susține că, dacă taxele și impozitele stabilite vor fi colectate eficient și cheltuielile vor rămâne sub control, nu va fi nevoie de noi creșteri de taxe.
Scăderea deficitului bugetar sub ținta asumată nu este doar un indicator contabil, ci un semnal că România începe să își recapete echilibrul financiar și încrederea pierdută.
Lasă un răspuns