România se confruntă cu una dintre cele mai acute crize de forță de muncă din ultimii ani, pe fondul dezinteresului tot mai vizibil al românilor pentru anumite joburi. De la construcții și transport, până la comerț și HoReCa, mii de posturi rămân neocupate, iar angajatorii trag semnale de alarmă. În acest context, Guvernul a decis să deschidă larg porțile pieței muncii pentru cetățenii din afara Uniunii Europene: în 2026, nu mai puțin de 90.000 de muncitori străini vor fi admiși oficial pentru a lucra în România.
Măsura a fost aprobată de Executiv și anunțată de Ministrul Muncii, care a subliniat că decizia vine ca răspuns la solicitările repetate ale mediului de afaceri. Angajatorii reclamă de ani buni că nu găsesc personal dispus să muncească, în special în domenii considerate grele sau slab plătite. Cererea pentru avize de muncă pentru cetățeni străini a crescut constant, semn că piața internă nu mai face față nevoilor economiei.
Românii nu vor să muncească în anumite domenii
Cele mai afectate sectoare sunt cele care presupun muncă fizică sau program prelungit. Potrivit datelor oficiale, deficitul major de personal se înregistrează în curierat, unde sunt peste 26.000 de posturi vacante, urmat de manipularea mărfurilor și munca necalificată în construcții. Nici șoferii, lucrătorii comerciali, ajutoarele de bucătar sau agenții de securitate nu se mai găsesc ușor pe piața muncii.
Construcțiile rămân un domeniu-cheie, cu zeci de mii de locuri de muncă neocupate, de la muncitori necalificați până la specialiști. În lipsa forței de muncă autohtone, angajatorii se orientează tot mai mult către muncitori din Asia sau alte state non-UE, dispuși să accepte condițiile oferite.
Cifrele care arată deficitul forței de muncă
Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată că, până la finalul lunii septembrie 2025, au fost emise aproape 84.000 de avize de angajare sau detașare pentru lucrători străini, iar alte mii de cereri se află în curs de soluționare. Comparativ, în 2024, numărul avizelor a depășit 105.000, semn că dependența de forța de muncă din afara țării devine o constantă.
În paralel, Ministerul Afacerilor Externe a eliberat zeci de mii de vize de muncă, deși aproape 10.000 de cereri au fost respinse. Totodată, Inspecția Muncii confirmă creșterea numărului de contracte individuale de muncă încheiate cu cetățeni non-UE, chiar dacă totalul este mai mic decât în anul precedent.
Contingentul de lucrători străini este stabilit anual prin hotărâre de Guvern, iar decizia pentru 2026 reflectă o realitate tot mai greu de ignorat: România muncește din ce în ce mai mult cu alții, în timp ce propriii cetățeni par tot mai puțin dispuși să ocupe anumite locuri de muncă.
Lasă un răspuns