Românii refugiați din cauza Dictatului de la Viena din 1940, comemorați la Cluj-Napoca de o un grup mic de clujeni

Un grup mic de clujeni a ieșit duminică la amiază la o manifestare publică comemorativă pentru „refugierea românilor din cauza dictatului de la Viena din 1940”, pe o vreme mohorâtă și rece.

Acțiunea a avut loc în Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca, la care au participat doar câteva zeci de clujeni.

Primăria Cluj-Napoca a anunțat, încă de vineri, restricții de circulație cu ocazia acestui eveniment, în intervalul orar 12.30 – 16.30.

Dictatul de la Viena, scurt istoric

La 30 august 1940, la Palatul Belvedere din Viena au fost semnate documentele „arbitrajului” germano-italian („Dictatul de la Viena”), prin care nordul Transilvaniei, începând de la Oradea, partea de sud-vest, şi Maramureş, partea de nord, înglobând Clujul şi judeţele de-a lungul versanţilor vestici ai Carpaţilor, până în apropiere de Braşov erau cedate Ungariei.

Astfel, României i-au fost luaţi 43.492 km pătraţi din teritoriul naţional şi 2.667.000 de locuitori, din care 50,2% români, 37% unguri, 5,7% evrei şi 2,8% secui. Germania şi Italia au garantat inviolabilitatea noilor frontiere ale României. Aceasta a însemnat, însă, o pierdere a independenţei în politica externă şi subordonarea economiei sale efortului de război german.

Manifestaţii de protest au avut loc în întreaga ţară. Cele mai puternice demonstraţii au avut loc la Cluj, Timişoara, Bucureşti, Braşov, Sibiu, Orăştie, Constanţa, Iaşi şi Baia Mare. Considerat, pe bună dreptate, răspunzător de catastrofa României, regimul dictaturii regelui Carol al II-lea s-a prăbuşit odată cu frontierele ţării.

Regele nu îşi îndeplinise principala obligaţie – aceea de a menţine integritatea teritorială a României: ţara pierduse, în mai puţin de trei luni, 99.738 km pătraţi (33,8% din suprafaţa totală) şi 6.821.000 locuitori (33,3% din populaţia sa).