În timp ce toamna își lasă ultimele umbre peste sate și orașe, iar gândul la sărbători începe să ne încălzească, credincioșii intră într-una dintre cele mai încărcate spiritual perioade ale anului: Postul Crăciunului, care a debutat anul acesta pe 14 noiembrie. Sunt 40 de zile de liniște, cumpătare și renaștere, care pregătesc sufletul pentru bucuria Nașterii Domnului.
Postul Crăciunului, unu dintre cele două mari posturi din calendarul creștin, nu este doar o perioadă de abținere culinară, ci un timp al introspecției și al curățirii interioare. Anul acesta, a început cu o zi mai devreme – pe 14 noiembrie – potrivit rânduielilor care stabilesc că atunci când această dată cade miercuri sau vineri, lăsatul secului se face în ajun. Ultima zi de post rămâne neschimbată: 24 decembrie, ziua ajunului de Crăciun.
Cele 40 de zile de post au fost stabilite în secolul al XII-lea, la Sinodul din Constantinopol din 1166, condus de Patriarhul Luca Hrisoverghi. Atunci s-a hotărât uniformizarea perioadei și a rigorilor postului, pentru ca toți credincioșii să se pregătească în același ritm pentru celebrarea Nașterii Mântuitorului. Tradiția amintește că acest post este o oglindire a nevoințelor patriarhilor și sfinților Vechiului Testament, dar și a postirii lui Moise înaintea primirii Legilor pe Muntele Sinai. Așa cum aceștia au trăit în așteptare, la fel creștinii sunt chemați să întâmpine Crăciunul cu inimă curată.
Tot de acum înainte, până după Anul Nou, Biserica nu oficiază nunți și nu se țin petreceri, pentru a păstra atmosfera de reculegere și simplitate.
Rituri ale începutului: Curățirea casei și liniștirea sufletului
În multe zone ale țării, debutul Postului Crăciunului este o zi cu profunde semnificații simbolice. Nu puțini sunt cei care consideră această zi un prag, o trecere de la agitația cotidiană către un timp al luminii interioare.
Gospodinele încep postirea cu o curățenie generală, menită să alunge energia „grea” a anului. Se aprinde tămâie, se aerisesc camerele, se scutură textilele, iar casele capătă un aer proaspăt, ca de nou început.
Mulți țin prima zi cu o rigoare aparte, numită „postul de rupt”, în care mâncarea este cât se poate de simplă: pâine, legume fierte, compoturi. Este un act de desprindere, o punere la punct cu propriile obiceiuri. În familie, se rostesc rugăciuni pentru iertare, sănătate și luminare, iar o lumânare aprinsă este lăsată să ardă „pentru drum lin până la Crăciun”.
Zilele cu dezlegare la pește și regulile alimentare ale perioadei
Deși este un post de 40 de zile, Postul Crăciunului este considerat mai blând decât Postul Paștelui. Credincioșii au dezlegare la pește, vin și ulei în zilele de sâmbătă și duminică, dar și la marile sărbători din această perioadă: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Sfânta Ecaterina (25 noiembrie), Sf. Paisie și Cleopa (2 decembrie), Sfânta Varvara (4 decembrie), Zămislirea Maicii Domnului (9 decembrie) și Sf. Daniil Sihastrul (18 decembrie).
În schimb, în zilele de luni, miercuri și vineri, mâncarea se consumă fără ulei, iar vinul este interzis. Creștinii renunță pe întreaga durată a postului la carne, brânzeturi, ouă și alte alimente „de dulce”.
În fiecare an, această perioadă rămâne o ocazie rară: un timp în care ne oprim puțin, ne reamintim de esențial și ne pregătim sufletul pentru lumina care se apropie, pas cu pas, odată cu Crăciunul.
Lasă un răspuns