Când un om nu mai are probleme își face. Presa de la Budapesta dezbate energic în aceste zile o chestiune de viață și de moarte. Discuțiile aprinse au la bază lipsa inscripțiilor în limba maghiară la târgul de Crăciun din centrul Clujului.
În prezent, în România, UDMR se află la guvernare, are un vicepremier. În plus, județul Cluj are un prefect numit de UDMR, în persoana lui Tasnadi Szilard, care își face foarte bine treaba.
Scandalul de la Târgul de Crăciun
”Târgul de Crăciun s-a deschis și nu conține nicio inscripție în limba maghiară. Numărul de vânzători este mai mic decât în 2019, dar atmosfera este minunată, după cum afirmă fotografiile. Se pot cumpăra chiar și mâncăruri tradiționale maghiare, de exemplu, lángos sau prăjituri de coșar (kürtőskalács)”, scriu jurnaliștii maghiari.
Ceea ce îi enervează pe maghiarii din zonă este lipsa totală a inscripțiilor în limba maghiară sau bilingve în târg, deși aproape 15 procente din populația orașului este maghiară. În plus, sunt mii de studenți maghiari care își continuă studiile la universitățile din Cluj. În cele din urmă, există acei maghiari care locuiesc în străinătate, dar care se întorc acasă înainte de Crăciun pentru a-și vizita rudele și prietenii.
Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) are reprezentanți în consiliul local. Mai mult, unul dintre viceprimari, Emese Oláh, este și el maghiar. Primăria și firma care organizează evenimentul au semnat în 2017 un acord pe o perioadă de 4 ani. Dar amplasarea de inscripții în limba maghiară nu făcea parte din acest acord.
Organizatorii Târgului spun că există mai multe inscripții în mai multe limbi de pe glob așa că maghiarii nu pot vorbi despre discriminare.
Aproape 50 de mii de maghiari în oraș
Clujul este cunoscut pe scară largă ca fiind capitala Transilvaniei. Asta pentru că, în secolele XVI-XVII, a devenit centrul vieții politice a Principatului Transilvaniei. Orașul și-a putut păstra această poziție chiar și în epoca habsburgică. În plus, a devenit unul dintre centrele educaționale, economice și sociale ale Imperiului Austro-Ungar.
La recensământul din 1910, Kolozsvár avea 62 de mii de locuitori, dintre care 82% erau maghiari. Majoritatea maghiară a orașului a rămas și după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Astăzi, Cluj Napoca este încă al doilea sau al treilea oraș ca mărime din România, după București, și un centru, de exemplu, al învățământului superior și al IT-ului din țară.
Numărul și rata locuitorilor maghiari au scăzut foarte mult. Cu toate acestea, chiar și astăzi aproape 50 de mii de maghiari trăiesc în oraș, ceea ce reprezintă aproximativ 12-13 pc din populația așezării.
După o pauză, în 2020, primăria a organizat târgul de Crăciun din Cluj Napoca. Acest lucru a fost foarte curajos, deoarece al patrulea val a lovit puternic România în ultimele săptămâni. Ca urmare, sistemul de sănătate românesc s-a prăbușit, țări precum Germania și Ungaria au tratat mulți pacienți români COVID din cauza lipsei de capacități din țară. Astfel, primăria a implementat cele mai severe restricții în timpul târgului de Crăciun.
Lasă un răspuns