După ce în ultimul an Alin Tișe a scris trei cărți, președintele Consiliului Județean Cluj pare să se fi plictisit de literatură și a trecut la chimie. Tișe a trecut de la hârtie la chimie.
Exact ca Elena Ceaușescu, care dintr-o modestă elevă cu opt clase a ajuns savantă de renume mondial, Tișe visează acum să transforme gunoiul în energie, levigatul în apă distilată și cenușa în borduri.
Pe scurt, Clujul devine primul județ unde praful se valorifică la moleculă.
Gunoiul devine energie, iar Tișe – savantul județului
La inaugurarea noii stații de dezintegrare moleculară, Alin Tișe a apăsat butonul cu aerul unui cercetător care tocmai a descoperit formula succesului.
„Facem bani din gunoaie”, a spus solemn. Aceasta a inaugurat o nouă epocă în care deșeurile nu se mai aruncă, ci se monetizează. Declarația, venită dintr-un halat imaginar de chimist, a stârnit zâmbete și întrebări. Dacă din gunoi iese curent, oare din ședințele de consiliu se poate scoate inteligență artificială?
Teoria lui Tișe e simplă și ambițioasă. Gazul se transformă în energie. Cărbunele devine filtru pentru levigat, iar levigatul – apă distilată. Un lanț al miracolelor administrative ajută Clujul să scape de gunoaie și să se încarce, la propriu, de energie.
Borduri eco pentru pasionați
Momentul preferat al conferinței a fost dedicat celor care iubesc bordurile. „Pentru cei pasionați de borduri – știu că sunt unii pasionați – vor putea lua cenușa, pun doar ciment și o transformă în borduri pentru construcții”, a spus Tișe, redefinind termenul de inovație.
De acum, bordurile de Cluj nu vor mai fi simple bucăți de beton, ci produse bio, reciclate și energizate direct din deșeuri. Este o adevărată simbioză între urbanism și chimie aplicată.
Cifrele care luminează județul
60.000 de tone de gunoi transformate anual în 56.000 de megawați – suficienți, zice Tișe, pentru un oraș de 25.000 de locuitori, cu tot cu școli, grădinițe și aeroport. Din gunoaie, Clujul se luminează. Din declarații, Clujul devine legendă.
„Se demonstrează că putem”, a spus el în final, cu vocea calmă a unui om convins că tocmai a reinventat chimia. Și are dreptate. Putem să transformăm o groapă de gunoi într-un laborator politic, un discurs într-o reacție chimică și o bordură într-o metaforă de PR.
Clujul are, de acum, propriul savant administrativ. Alin Tișe, fost scriitor și actual alchimist județean, demonstrează că, în județul său, nu doar hârtia suportă orice – ci și moleculele.
Rămâne să vedem dacă totul se va adeveri sau dacă totul a fost doar un moment politic. Acesta ar putea fi menit să îl scoată pe Alin Tișe din anonimatul politic în care tocmai se scufundă progresiv.
Lasă un răspuns