Scandalul dintre Consiliul Județean Cluj și Aeroportul Internațional Cluj, privind parcarea Apron 4, a fost soluționat definitiv de instanțele de judecată.
Deși în ultimii zece ani, președintele Consiliului Județean Cluj, liberalul Alin Tișe, dar și directorul de Dezvoltare, Mariana Rațiu, au afirmat că parcarea Apron 4, de la Aeroportul Cluj Napoca, trebuie demolată, judecătorii au avut alte argumente.
Marele câștigător din această poveste este omul de afaceri din Cluj Napoca, Ioan Bene, patronul societății Napoca Construcții, care a derulat aceste lucrări.
Bene și Napoca Construcții au fost acuzați că au executat lucrări neconforme, dar lucrurile au stat exact pe dos.
Ce au cerut cei de la Consiliul Județean
Consiliul Județean Cluj și Județul Cluj, în calitate de proprietar al terenului de la Aeroport, au demarat un proces în anul 2021, la Tribunalul Comercial Cluj.
În cererea de chemare în judecată, în dosarul 607/1285/2021, CJ Cluj și Județul Cluj au cerut:
* Anularea procesului verbal de recepție finală nr. 1951/25.02.2021 aferent obiectivului de investiții „Proiectare și execuție platformă de staționare aeronave Apron 4”.
* Obligarea Asocierii și a societăților Napoca SA, Geo Arc SRL și ICCO Energ SRL, să remedieze deficiențele existente la platforma de staționare Apron 4 respectiv:
– demolarea dalelor afectate de crăpături structurale
– verificarea fundației structurii şi refacerea acesteia dacă este cazul, asigurând parametri de calitate necesari;
În motivarea cererii, CJ Cluj și județul Cluj au arătat că în fapt lucrările de construire la obiectivul de investiții „Proiectare și execuție platformă de staționare Apron 4” au fost executate pe terenul aflat în proprietatea Judeţului Cluj.
Consiliul Județean Cluj, condus de liberalul Alin Tișe a mai pretins că betonul turnat la parcarea Apron 4 nu este unul de calitate.
Judecătorii l-au trimis pe Tișe la plimbare
Tribunalul Comercial Cluj a decis în mai 2022, să respingă cererea de chemare în judecată formulată de Consiliul Județean Cluj și Județul Cluj.
Decizia a rămas definitivă în cursul lunii septembrie 2023, la Curtea de Apel Cluj, care a decis să respingă apelul făcut de cele două entități.
”În legătură cu stabilirea capacităţii portante a platformei, aspect esenţial al cauzei, trebuie menţionat şi faptul că Institutul de cercetări în transporturi Incertrans SA, societate care a elaborat normativele de proiectare şi evaluare în domeniul structurilor rutiere rigide aeroportuare, şi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Cercetorii, fiind atestată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru studii şi cercetări în domeniul sistemelor rutiere rigide aeroportuare, …, a infirmat concluziile lucrării tehnice de care se prevalează reclamanta în susţinerea poziţiei sale procesuale”, se arată în sentința Tribunalului Comercial.
De asemenea, expertul a arătat că portanța parcării Apron 4 este mult mai mare, decât cea prevăzută pentru un avion de mari dimensiuni, precum Boeing 747-400ER, unde este nevoie de un PCN de 69 R.
Pentru o aeronavă B 737-800 pentru care s-au proiectat poziţii de staţionare pe Apron 4, PCN necesar este de 64 R.
”Pentru context, menţionează că evaluarea S.C. Incertrans S.A. a condus la un număr PCN 116 R/B/W/T, în timp ce evaluarea CESTRIN – CNAIR a condus la PCN 120 R/B/W/T, ambele fiind superioare numărului PCN proiectat. Acest fapt indică o capacitate portantă extrem de bună a platformei APRON 4”, se mai arată în sentință.
Lasă un răspuns