Anchetele procurorilor clujeni scot la iveală un fenomen tot mai răspândit printre patronii locali. Firmele rețin contribuțiile salariaților, dar nu le virează statului. Tot mai mulți patroni clujeni, prinși cu fofârlica.
Sub aparența unei simple „neglijențe”, se ascund fapte penale de evaziune fiscală în formă continuată.
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au dispus, la începutul lunii noiembrie, măsuri asigurătorii în patru dosare distincte care vizează administratori de firme bănuiți că și-au păcălit proprii angajați sau bugetul de stat.
Este foarte important ca angajaților să li se plătească toate asigurările. Acest lucru este necesar pentru ca aceștia să beneficieze de pensii sau asigurări medicale.
Patroni cu bani, dar fără chef de taxe
În primul caz, o societate comercială și administratorul acesteia sunt acuzați că, între aprilie 2022 și februarie 2024, au reținut contribuțiile angajaților, dar nu le-au mai plătit către buget, deși aveau bani în conturi.
Prejudiciul calculat este de peste 132.000 de lei, din care doar o parte a fost achitată după scadență. Pentru a garanta recuperarea sumei și acoperirea cheltuielilor judiciare, procurorii au pus sechestru pe toate bunurile mobile și imobile. Sechestrul vizează firma și administratorul acesteia.
Un scenariu repetat în alte trei firme
Situații aproape identice au fost descoperite în alte trei societăți comerciale din Cluj. Într-un al doilea dosar, administratorul unei firme a omis să vireze statului obligațiile reținute la sursă în valoare de peste 35.000 de lei, aferente perioadei mai 2022 – iunie 2023.
Un al treilea dosar penal vizează o altă firmă și pe administratorul acesteia. Ei sunt cercetați pentru o datorie fiscală de aproape 90.000 de lei, acumulată între mai 2022 și noiembrie 2023.
Iar în cel mai consistent dintre cazuri, prejudiciul depășește 790.000 de lei. Pe parcursul anilor 2022–2024, patronul unei societăți clujene ar fi reținut sumele datorate statului, dar nu le-a mai plătit. Aceasta s-a întâmplat deși avea lichidități suficiente.
Evaziune fiscală în formă continuată
Toate aceste fapte sunt încadrate la infracțiunea de reținere și neplată a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă. Este prevăzută de articolul 6¹ din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală, cu aplicarea articolului 35 alineatul (1) din Codul Penal. Aceasta înseamnă o infracțiune comisă în mod repetat, într-un plan unic.
Măsurile dispuse urmăresc recuperarea prejudiciilor și garantarea cheltuielilor judiciare, valorile fiind cuprinse între 35.000 și 797.000 de lei, în funcție de dosar.
Fenomenul confirmă tendința tot mai vizibilă în județul Cluj: patroni care își plătesc angajații „pe hârtie”, dar rețin statului dreptul la contribuțiile legale.
Lasă un răspuns