Începând cu 2014, principalul serviciu secret al Rusiei a ințiațiat, și mai apoi pus în aplicare Operațiunea Lakhta. Totul despre Operațiunea Lakhta.

fabrici de troli — Totul despre Operațiunea Lakhta.

Pe scurt, pe internet există date despre această operațiune care a dat peste cap întreaga lume occidentală dar și SUA, cu infestarea de teorii ale conspirației, menite să ducă la o slăbire a încrederii alegătorilor în propriile state.

Actor principal: Internet Research Agency (IRA), o organizație rusă de propagandă digitală legată de Kremlin.

Scop: Influențarea opiniei publice globale, în special în SUA și Europa, prin dezinformare pe rețelele sociale.

Cum a început?

Operațiunea Lakhta a fost inițiată de Internet Research Agency (IRA), o organizație controlată de oligarhul rus Evgheni Prigojin. Este exact fostul șef al Wagner, executat de Putin, pentru rebeliune. Această operațiune a fost dezvoltată pentru a manipula discursul public din democrațiile occidentale prin răspândirea dezinformării și amplificarea tensiunilor sociale.

Activitatea IRA a devenit cunoscută după ce Departamentul de Justiție al SUA a acuzat 13 cetățeni ruși și trei entități rusești în 2018 pentru interferență în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Metode și tactici folosite

1. Crearea și administrarea de conturi false pe rețele sociale

• IRA a creat mii de conturi false pe Facebook, Twitter, Instagram, YouTube și chiar Reddit, impersonând cetățeni americani sau europeni.
• Aceste conturi postau comentarii și articole care vizau subiecte sensibile precum imigrația, rasismul, islamofobia și violența poliției.
• Au fost utilizate identități false pentru a părea persoane reale, cu profiluri bine construite, inclusiv fotografii generate prin inteligență artificială.

2. Amplificarea diviziunilor politice din SUA

• IRA a susținut simultan ambele tabere ale unor subiecte controversate pentru a polariza populația.
• De exemplu, în timpul protestelor Black Lives Matter (BLM) din 2020, trolii ruși au creat atât pagini care sprijineau mișcarea, cât și pagini care o criticau, încercând să provoace haos social.
• În 2016, conturile false au promovat postări pro-Trump, dar și anti-Clinton, pentru a alimenta neîncrederea în sistemul electoral american.

3. Organizarea de proteste reale prin rețelele sociale

• IRA a reușit să organizeze proteste fizice în SUA, recrutând activiști autentici prin grupuri online.
• Un exemplu notoriu este când au organizat două proteste opuse în același loc, una pro-imigrație și alta anti-imigrație, pentru a provoca tensiuni.
• Facebook și Twitter au descoperit că mii de evenimente politice din SUA au fost coordonate de troli ruși.

4. Dezinformarea despre alegeri

• În alegerile prezidențiale din SUA (2016 și 2020), IRA a lansat campanii menite să descurajeze participarea la vot, în special a minorităților.
• Unele mesaje promovau ideea că alegerile sunt fraudate și că votul nu contează.
• Alte conturi false au publicat informații eronate despre data și locurile votării.

5. Propaganda pro-rusă în Europa

• IRA a vizat și Europa, mai ales în contextul Brexit-ului, promovând mesaje anti-UE și pro-naționaliste.
• În Germania și Franța, s-au răspândit teorii conspiraționiste despre refugiați și imigrație, menite să alimenteze extremismul de dreapta.
• În Ucraina, IRA a folosit Facebook și Telegram pentru a discredita guvernul ucrainean și a justifica invazia Rusiei.

Impactul operațiunii Lakhta

1. Influențarea alegerilor din SUA

• În 2016, IRA a ajutat indirect campania lui Donald Trump prin campanii anti-Hillary Clinton și mesaje pro-Trump.
• După alegeri, un raport al Senatului SUA a confirmat că activitatea de dezinformare rusească a ajuns la peste 126 de milioane de utilizatori Facebook și la 10 milioane de postări pe Twitter.

2. Intervenția în Brexit
• Analiza datelor de pe Twitter a arătat că mii de conturi rusești au promovat ieșirea Marii Britanii din UE înainte de referendumul din 2016.
• Mesajele se concentrau pe suveranitate și pe amenințările imigrației.

3. Creșterea neîncrederii în instituții
• Prin manipularea informației, operațiunea a contribuit la pierderea încrederii publicului în guverne, mass-media și alegeri libere.
• Dezinformarea despre vaccinuri și COVID-19 a fost o extensie a acestei strategii.

Concluzie

Operațiunea Lakhta a demonstrat puterea dezinformării în era digitală. Folosind tactici derivate din Operațiunea Infektion, dar adaptate pentru rețelele sociale, Rusia a reușit să influențeze alegeri, să divizeze societăți și să slăbească încrederea în democrațiile occidentale.

În ciuda sancțiunilor, aceste metode sunt încă folosite, iar Occidentul continuă să lupte împotriva manipulării informaționale orchestrate de Rusia și alte state autoritare.

Text preluat de la Dragos Stanca.