Sărbătorile de iarnă se încheie odată cu Bobotează și Sfântul Ion, iar din cele mai vechi timpuri românii respectă anumite tradiții și obiceiuri importante care le aduc bunăstare și noroc în viață.
Boboteaza are loc în fiecare an la data de 6 ianuarie, cu o zi înainte de sărbătoarea Sfântului Ioan. Botezătorul. La slujba de Bobotează se sfințesc apele, iar preoții spun rugăciuni și săvârșesc slujba Aghesmei Mari, pe care credincioșii o iau acasă și o beau pe nemâncate, vreme de 8 zile. De asemenea, în Ajun de Bobotează, pe 5 ianuarie, credincioșii obișnuiesc să țină post negru.
De pe 2 până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea. Părintele, însoțit de cantorul care poartă o găletușă cu apă sfințită și busuioc, umblă pe la locuințe cu Iordanul.
O superstiție veche spune că după ce pleacă preotul, copiii vor înconjura casa sau gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazuri în acest an. Superstiția mai spune și că această lumânare trebuie să fie păstrată în casă, pentru a fi reaprinsă în caz de pericole mari.
Conform crestinortodox.ro, „prin sfinţirea casei, aşezăm casa sub oblăuduirea lui Dumnezeu. Casa nesfinţită, ca şi omul nebotezat, este vulnerabilă lucrării răului. În casa sfinţită omul este ocrotit în faţa relelor, daca el însuşi nu aduce răul în casa prin săvârşirea lui şi printr-o viaţă departata de Dumnezeu.”
De asemenea, în Ajunul Bobotezei, în unele zone, copiii pleacă la colindat cu Chiraleisa, purtând clopoței și tălăngi, alături de vâsc, brad și busuioc la căciuli.
Ei le cântă gospodarilor hiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”.
Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara.
O altă tradiție spune să nu arunci gunoiul de Bobotează, ca să nu îți arunci norocul.
Lasă un răspuns