Un bărbat din județul Cluj a obținut în instanță daune morale după ce a reclamat modul în care soția lui, internată la Spitalul Municipal Turda, a fost tratată în ultimele zile de viață. Un spital important din județul Cluj a fost obligat să achite daune morale.
Acesta a susținut că personalul medical nu i-a permis accesul în salon, deși femeia era în stare gravă, cancer metastazat, iar medicul curant i-ar fi vorbit necorespunzător și ar fi ignorat insistențele sale de a rămâne lângă pacientă în timpul nopții.
Soțul femeii a povestit în fața instanței că soția lui, imobilizată la pat și internată singură într-un salon al secției de oncologie, a fost lăsată fără supraveghere și fără sprijin afectiv, chiar în perioada în care starea ei se deteriora. El a arătat că a cerut în mod repetat acordul să rămână peste noapte lângă pacientă, solicitare refuzată din start, „fără nicio justificare individualizată”, după cum a menționat în cererea depusă la dosar.
Instituția vizată: Spitalul Municipal Turda
Spitalul Municipal Turda a confirmat că a existat o cercetare disciplinară internă anterior procesului, în urma căreia medicul curant a fost sancționat cu avertisment scris pentru comportament neadecvat față de aparținători și pentru modul în care a comunicat cu reclamantul.
Atunci a fost reținut și faptul că medicul decisese, împreună cu alți angajați ai secției, să nu mai permită accesul aparținătorilor în salon, chiar și în situații grave, fără analizarea fiecărui caz în parte.
Tribunalul Cluj a redus drastic daunele acordate la Judecătoria Turda, care a decis ca fiecare dintre cele două părți să achite 50.000 de lei. Decizia de la Tribunal, mult mai corectă și mai echilibrată, a obligat Spitalul din Turda și medicul de caz s achite câte:
– 10.000 lei pentru prejudiciile morale cauzate pacientei (soția decedată)
– 15.000 lei pentru prejudiciile morale cauzate reclamantului.
Decizia poate fi atacată cu recurs.
Spitalul trebuie să achite daune
Judecătoria Turda a stabilit că spitalul și medicul curant au încălcat drepturile fundamentale ale pacientului și ale aparținătorului, în special dreptul la viață de familie prevăzut de art. 8 CEDO. Instanța a subliniat că pacienta se afla într-un stadiu avansat al bolii și că refuzul repetat al accesului soțului lângă aceasta, în ultimele nopți de viață, a constituit o ingerință gravă în viața familială.
Judecătorul a reținut că medicul a acționat cu o intenție vădită de a restricționa accesul aparținătorilor și a folosit un limbaj lipsit de respect, iar spitalul poartă răspundere atât ca instituție care trebuie să asigure respectarea regulamentelor interne, cât și ca angajator al medicului.
”A menționat că în ziua în care a fost internată soția sa, 26.10.2016, seara la orele 19:00, când medicul indicat era la cabinetul medical privat, s-a deplasat la respectivul cabinet pentru a-i cere permisiunea să-și poată supraveghea soția, așa cum o făcea la adresa domiciliu pentru a putea interveni în caz de criză. A arătat că i-a fost refuzat accesul, iar după mai multe insistențe ale sale, *** (medicul de caz – n.n.) i-a răspuns pe un ton ridicat, arogant, că este turc și nu înțelege românește, că nu i se poate permite accesul pentru supraveghere permanentă”, se arată în sentință.
Lasă un răspuns