Guvernul Cîţu a introdus discret în Codul Comunicaţiilor o extindere a interceptării comunicaţiilor, inclusiv a „conţinutului comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică a mesajelor şi apelurilor prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram.
Deși este scris în termeni foarte tehnici, tradusă mai pe românește, noua prevedere ar sunat în felul următor. Operatorii de telefonie mobilî sunt obligați la ceerea organelor de urmărire penală, Parchet sau Poliție, să pună la dispoziția acestora toate datele stocate despre comunicațiile prin canalele criptate.
La capitolul „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale” au apărut noi definiţii, strecurate în cadrul unui articol cu totul nou. Este vorba despre articolul 10 indice 2, care are următorul conținut.
“Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”
Ce spun specialiștii
Președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea spune că aceste modificări trebuiau făcute prin Codul de Procedură Penală și nu prin cel al Comunicațiilor.
”Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii”, a spus Manolea.
Lasă un răspuns