După Dictatul de la Viena, când nord vestul României a fost ocupat de Ungaria, administrația românească s-a retras din Cluj. Armata maghiară defilează prin centrul Clujului
Granița era în localitatea Pata, comuna Apahida, de azi, orașul Turda fiind în România. Practic granița fixată prin acest act samavolnic era la la mai puțin de 18 kilometri de Cluj Napoca.
În urma acestui tratat, semnat de Germania Nazistă, armata română a părăsit Clujul. Așa se face că pe data de 11 septembrie 1940, primele unități ale armatei maghiare au intrat în oraș.
Amiralul Horty Miklos, aflat la putere în Ungaria nazistă a dorit să organizeze o paradă militară de mare amploare. Aceasta s-a derulat chiar în centrul Clujului.
Trupele maghiare au mărșăluit pe strada Memorandumului spre Bulevardul 21 Decembrie 1989. Scena a fost amplasată lângă Catedrala Catolică Sfântul Mihail. Parada a avut loc în data de 15 septembrie 1940.
Pregătiri pentru vizita lui Horty
Istoricii scriu că a urmat o prigoană a populației românești și evreiești. În timp ce românii au fost prigoniți, evreii au avut cel mai mult de suferit.
În cazul celor din urmă a fost creat chiar și un ghetou, care a funcționat în zona fostei fabrici de cărămidă.
Deportarea evreilor din lagărul din Cluj la Auschwitz a avut loc între 25 mai și 9 iunie 1944, în 6 transporturi.
Datele deportării din Cluj au fost: 25 mai 1944 (3.130 persoane), 29 mai 1944 (3. 417 persoane), 31 mai 1944 (3.270 persoane), 2 iunie 1944 (3.100 persoane), 8 iunie 1944 (1.784 persoane), 9 iunie 1944 (1.447 persoane).
Conform depozițiilor unor martori, datele de plecare ale trenurilor cu deportați au fost : 25 mai, 27 mai, 29 mai, 31 mai, 5 iunie, 7 iunie 1944. Totalul celor deportați a fost de 16.148 persoane.
Măsuri speciale pentru Horty. Armata maghiară defilează prin centrul Clujului
Potrivit istoricilor, înainte de sosirea lui Horty la Cluj au fost luate măsuri speciale. Astfel, unitățile speciale, organele specializate au depus toate diligențele pentru a pregăti spiritele, au îndepărtat tot ce se considera a fi ostil, primejdios, neadecvat, turbulent.
Prin masacre în masă, crime, bătăi, batjocoriri, amenințări, alungări, întemnițări, în toate localitățile ocupate, inclusiv Clujul, s-a creat o atmosferă sumbră, de groază și de deznădejde în rândul populației românești.
Populația maghiară, organizată în formațiuni paramilitare, a primit mână liberă pentru a-și putea potoli setea de sânge, instinctele animalice, primare.
”Tunurile noastre nu sunt de hârtie”
În același timp, premierul maghiar, Teleki Pal, transmitea un mesaj clar românilor, într-o cuvântare rostită la Dej:
”Pe teritoriul Comitatului Solnoc-Dobâca ( județul Someș) avem foarte mulți români. De aceea socot necesar să enunț politica noastră față de naționalități. Naționalitățile fidele se vor bucura de sprijinul și prietenia noastră, dacă se încadrează ideii de stat. Trebuie să declar însă că tunurile noastre nu sunt de hârtie” (Nemzeti Ujsag, Budapest, 17 septembrie 1940).
Lasă un răspuns