Într-o zi care trebuia să celebreze credința și uniforma, vocile copiilor din corul Tronos Junior au răsunat în Catedrala Națională. Doar că în locul imnurilor religioase, s-au auzit versuri semnate de Radu Gyr – poet legionar și autorul imnului neoficial al Mișcării Legionare.
Momentul s-a petrecut pe 30 octombrie, de Ziua Clerului Militar, în fața unor oficiali de rang înalt. Aceștia au inclus ministrul Apărării, membri ai Familiei Regale, șeful Statului Major și zeci de preoți militari. Culmea, toți generalii au rămas pe poziție, semn că nici nu au știut ce ascultă.
Cântece vechi, versuri interzise
Copiii din corul Patriarhiei au interpretat poezia „Avem o țară”, pe versurile lui Gyr. Clipul cu acest moment a fost postat chiar de agenția de știri a Patriarhiei – Basilica. În doar câteva ore, imaginile au fost redistribuite pe rețelele sociale, stârnind un val de reacții și întrebări despre cine a aprobat acest repertoriu.
Radu Gyr nu este un nume neutru în istoria României. A fost comandant legionar în timpul regimului Antonescu și condamnat în 1945 pentru crime de război, potrivit documentelor CNSAS. Versurile sale, deși puternice poetic, sunt marcate de ideologia unui trecut care nu ar trebui să mai aibă loc în spațiul sacru.
Dirijorul și explicațiile sale
Dirijorul corului Tronos Junior, Ioan Balaban, a confirmat într-o intervenție la TVR Info că el a ales repertoriul. „Nu este vorba de o reabilitare a Mișcării Legionare, ci de exprimarea credinței prin patriotism”, a spus Balaban. A mai adăugat că știe aceste versuri încă din copilărie.
Pagina sa de Facebook, însă, oferă un context mai amplu. Balaban are postări cu simpatii pentru Eugen Sechila, conducător al Asociației neolegionare „Gogu Puiu”, și pentru Călin Georgescu, fost promotor al unor idei extremiste.
Reacția Patriarhiei
După izbucnirea scandalului, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Adrian Agachi, a transmis un mesaj oficial către G4Media:
„Textul poeziei care stă la baza interpretării artistice nu promovează în niciun fel vreo doctrină politică sau vreun regim totalitar. Prin urmare, nu înțeleg rațiunea materialului publicat altfel decât ca o nouă încercare de a asocia Biserica Ortodoxă Română cu doctrine politice străine de credința și învățătura ei.”
O poziție prudentă, dar care nu răspunde la întrebarea esențială: cine a aprobat interpretarea unui text semnat de un lider legionar într-o slujbă oficială a Patriarhiei?
Ce spune profesorul Ciprian Mihali
Profesorul Ciprian Mihali, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, a reacționat ferm și a remarcat că nu este vorba despre o simplă neatenție repertorială. „Când un cor de copii cântă versuri legionare într-o catedrală, nu mai e vorba de greșeală. Este de o complicitate tacită între ideologie și tăcerea celor care ar trebui să știe mai bine”, a spus Mihali.
El a subliniat și faptul că pe pagina de Facebook a dirijorului Ioan Balaban apar postări care pot fi interpretate ca apologie legionară, prin glorificarea unor figuri și simboluri asociate Mișcării Legionare. „Aceste lucruri nu mai pot fi trecute sub tăcere. Biserica nu poate fi complice prin absență sau indiferență”, a adăugat profesorul clujean.
Când versurile unui condamnat pentru crime de război ajung să fie cântate în cel mai mare lăcaș al țării, întrebarea nu mai este cine a greșit, ci cine a tăcut.
Tăcerea care vorbește mai tare decât slujba.
Lasă un răspuns