Pe un perete discret al Liceului „Gheorghe Barițiu” din Cluj-Napoca, memoria prinde formă. Cărămizile, una lângă alta, poartă nume – nu de elevi, ci de profesori. Cărămizile memoriei de la Liceul Barițiu.
Dascăli care au trecut prin școală și au rămas, cumva, în ziduri. Un proiect unic, născut din dragoste și recunoștință, care face din Barițiu o școală vie, cu suflet.
O idee născută din dor și respect
Totul a început acum mai bine de zece ani, la o întâlnire de promoție. Erau absolvenți care se revăzuseră după patru decenii, veniți din toate colțurile lumii.
„Printre ei erau și foști elevi stabiliți în Germania. Unul dintre ei ne-a spus că acolo există ziduri cu numele profesorilor. Așa s-a născut ideea”, povestește profesorul de italiană Laszlo Alexandru.
„Au spus că, dacă li se dau numele la toți profesorii, suportă ei costurile. Am cerut lista din arhivă și din secretariat, și toate numele au fost așezate acolo. Un proiect unic, făcut cu inimă”, mai spune profesorul, cuprins de emoție.
Astăzi, peretele din liceul clujean poartă încrustate numele profesorilor din 1919 și până azi. Un zid care nu separă, ci leagă generații.
Zidul care adună oameni
Profesorul Laszlo Alexandru predă limba italiană la Barițiu din 1991. Spune că aici, fiecare clasă a fost o lume, fiecare elev – o poveste.
„Am avut copii născuți în Italia, repatriați în România. Pentru ei, limba italiană era mai mult decât o materie – era puntea dintre două vieți”, povestește el.
În 2018, munca sa a fost recunoscută de statul italian, care i-a oferit decorația Ordinului Steaua Italiei, în grad de cavaler, pentru merite în educație.
Profesorii care nu mor niciodată
„Vin foști elevi din America, Spania, Italia… Vin cu nostalgii și lacrimi în ochi. Se opresc lângă zid și își caută profesorii. Mă caută și pe mine. Povestim, râdem, ne amintim. Marile jaloane ale vieții le găsești la liceu”, spune profesorul cu o emoție sinceră.
Întrebat ce crede că despre cei care vor privi aceste cărămizi peste 100 de ani. Profesorul de italiană a fost cuprins de o vizibilă nostalgie.
„Acea cărămidă cu numele meu e doar un semn. Valorile adevărate sunt cele care rămân în oameni. Chiar dacă zidul ar dispărea, munca noastră ar continua prin ei”, a precizat dascălul.
La Barițiu, timpul nu șterge urmele. Doar le scrie mai adânc, pe zidurile recunoștinței.
Un liceu fondat acum peste 100 de ani
Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj-Napoca este una dintre cele mai vechi și respectate instituții de învățământ din Transilvania. A fost fondat în 1919, imediat după Marea Unire, ca primul liceu românesc de băieți din Cluj, într-un moment în care orașul trecea de la administrația austro-ungară la cea românească.
Numele școlii a fost ales în onoarea lui Gheorghe Barițiu, marele cărturar ardelean, istoric și publicist care a militat pentru educația și cultura românilor din Transilvania.
De-a lungul decadelor, liceul a devenit o veritabilă pepinieră de elite. Aici au învățat generații de intelectuali, profesori, medici, artiști și oameni de știință. În anii comunismului, școala și-a păstrat renumele prin rigoare, spirit critic și o cultură academică solidă.
După 1990, Barițiu s-a modernizat și s-a deschis spre lume, păstrându-și însă prestigiul tradițional. A devenit liceu teoretic, cu profil umanist și secții bilingve, printre care și cea de italiană, în parteneriat cu statul italian — un proiect care a dat Clujului una dintre cele mai bune școli cu vocație europeană.
Lasă un răspuns