CCR aruncă din nou România în aer prin decizia de secretizare a averilor aleșilor. Curtea Constituțională a adoptat o excepție de neconstituționalitate privind declarația de avere a aleșilor și funcționarilor publici, care nu mai trebuie completată cu datele soților și copiilor.
Judecătorii Curții Constituționale au adoptat o excepție de neconstituționalitate care stipulează că obligația soților de a-și declara veniturile și bunurile în comun încalcă principiul vieții private.
Curtea a decis că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor, o hotărâre cu un impact semnificativ, în special în domeniul politic și în administrația publică.
Excepția a fost ridicată în cadrul unui proces aflat pe rol la Tribunalul București, care a contestat Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Aceasta include articolele 3 alin. (2), ce impune includerea veniturilor și bunurilor soțului/soției în declarația de avere, și 12 alin. (6), care reglementează publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.
Procesul aflat pe rol la Tribunalul București
Excepția a fost formulată în dosarul nr. 45/301/2018, de către Dumitrița Laura Chițan, funcționar public sancționat contravențional de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere.
În fața instanței, Chițan a susținut că obligația de a include veniturile soțului și ale copiilor în declarație contravine dreptului la viață privată, garantat de art. 26 din Constituția României, care stipulează că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”.
Ea a argumentat că o declarație pe proprie răspundere este un act personal, iar membrii familiei ar trebui să aibă libertatea de a decide dacă își divulgă sau nu veniturile.
De asemenea, apelanta a subliniat că publicarea acestor declarații, chiar și cu anonimizare parțială, poate permite identificarea unor informații sensibile, cum ar fi locația bunurilor sau identitatea copiilor și a soțului/soției. În acest context, a invocat Decizia CCR nr. 615/2006, care a stabilit că salariul unei persoane nu este de interes public și face parte din sfera vieții private.
Tribunalul București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Instanța a constatat că prevederile contestate au legătură directă cu cazul și a transmis CCR excepția de neconstituționalitate.
Poziția Tribunalului București privind această excepție
În analiza sa, Tribunalul a respins însă argumentele de fond ale apelantei, considerând că prevederile contestate sunt constituționale. Judecătorii au subliniat că dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi restrâns conform legii, atâta timp cât restrângerea urmărește un scop legitim și este proporțională.
În acest caz, scopul declarat al legislației este asigurarea transparenței și prevenirea corupției în exercitarea funcțiilor publice, prin verificarea reală a averii dobândite de funcționari și demnitari, inclusiv în cadrul regimului de comunitate legală de bunuri.
Ce urmează dacă CCR admite această excepție
Raportorul dosarului este președintele Curții, Marian Enache, iar avizul său ar recomanda admiterea excepției. O astfel de decizie ar avea consecințe semnificative asupra funcționării Agenției Naționale de Integritate și asupra regimului actual al declarațiilor de avere.
În esență, admiterea excepției ar putea duce la eliminarea obligației de a declara veniturile și bunurile membrilor de familie. Aceasta ar complica semnificativ activitatea ANI în cazurile în care integritatea unui demnitar depinde de analiza patrimoniului familial, în contextul regimului matrimonial de comunitate.
Lasă un răspuns