Procurorii DNA București au descins la Primăria Cluj și au sigilat birouri din Direcția Tehnică și Serviciul Achiziții, într-o acțiune ce vizează documentele metroului. Ce au căutat procurorii DNA București la Primăria Cluj.
Surse judiciare spun că anchetatorii au cerut toate actele legate de contracte, costuri și justificări tehnice pentru un proiect care a înghițit 312 milioane de euro fără să producă măcar un metru de tunel.
În instituție s-a instalat un soi de tăcere apăsătoare imediat ce anchetatorii au intrat în încăperile-cheie. Funcționarii s-au oprit din mers, iar holurile s-au transformat într-un culoar al privirilor piezișe. Semn că descinderea atinge un subiect sensibil și pentru administrație, și pentru cei care urmăresc de doi ani un șantier încremenit.
Surse indică faptul că procurorii au vrut în special dosarele metroului, proiect devenit emblematic nu prin lucrări, ci prin absența lor.
Metroul de pe TikTok, nu din subteran
De aproape doi ani, metroul clujean există mai mult în filmulețele optimiste ale lui Emil Boc și ale viceprimarului Dan Tarcea decât în realitate. Ce trebuia să fie „cel mai mare proiect de infrastructură urbană din România” s-a transformat într-un decor absurd: utilajele TMB, celebrele „cârtițe”, stau parcate la suprafață, ruginind în bătaia vântului, ca niște exponate ale unei promisiuni repetate până la epuizare.
În tot acest timp, primăria a pompat 312 milioane de euro în proiect. Bani pentru studii, consultanțe, servicii tehnice, pregătiri și alte etape „preliminare”. Dar în teren, șantierul e identic cu cel de acum doi ani. Niciun tunel, nicio galerie, niciun progres vizibil.
O sursă din interior spune că „s-a lucrat intens doar la imagine”, în timp ce altcineva admite că „ritmul banilor nu are nicio legătură cu ritmul real al lucrărilor”. Criticii administrației susțin că edilul a transformat metroul într-un proiect de PR, construit în live-uri, postări și filmări glossy, dar nu și în subteran.
Momentul adevărului pentru un proiect blocat
Descinderea DNA ridică întrebările care fierb deja în oraș: unde sunt lucrările? De ce nu s-a săpat nicio galerie? Cum s-au justificat sumele uriașe? Și cine răspunde pentru stagnarea monumentală?
Emil Boc și Dan Tarcea au promovat metroul ca pe un trofeu personal, dar astăzi întreg proiectul pare un ritual de imagine: multe vorbe, zero tuneluri. Iar anchetatorii par pregătiți să verifice dacă acest decalaj uriaș dintre publicitate și realitate are sau nu explicații legale.
Pe un șantier unde nu se întâmplă nimic, cu utilaje nefolosite și cu o sumă colosală deja cheltuită, metroul devine simbolul unei administrații care a investit prea mult în aparență și prea puțin în execuție.
Lasă un răspuns