Un clujean a lansat o petiție care readuce în dezbaterea publică o lipsă veche, dar tot mai greu de ignorat: absența unui patinoar acoperit în Cluj-Napoca. Într-un oraș care se revendică drept pol cultural, universitar și sportiv, sporturile pe gheață au ajuns, paradoxal, să supraviețuiască fără infrastructură. Inițiativa civică readeschide o discuție despre normalitate, tradiție și viitor.
Cluj-Napoca este un oraș care crește, se dezvoltă și se compară tot mai des cu marile centre urbane europene. Cu toate acestea, în secolul 21 lipsește o infrastructură sportivă de bază pentru lunile reci: un patinoar acoperit funcțional, accesibil pe tot parcursul anului. În timp ce în 2023, la Sâncraiu, a fost inaugurat un patinoar acoperit printr-o investiție de aproximativ 700.000 de euro, Clujul rămâne fără o astfel de facilitate, deși are o populație, un potențial și o istorie incomparabil mai mari.
Petiția poate fi semnată aici!
Sport, sănătate și normalitate urbană
Inițiatorul petiției atrage atenția asupra unui fapt simplu: un patinoar acoperit nu este un moft, ci o necesitate. În primul rând, pentru sportul de masă. Sporturile pe gheață au un farmec aparte și contribuie semnificativ la sănătatea fizică și mintală, mai ales în lunile de iarnă, când opțiunile de mișcare în aer liber sunt limitate. Într-un oraș universitar, cu zeci de mii de tineri, dar și cu familii active, lipsa unei astfel de baze sportive este cu atât mai greu de justificat.
În al doilea rând, Clujul suferă de zeci de ani de absența completă a sporturilor pe gheață la nivel organizat. Cluburi de patinaj artistic există, sportivi talentați participă la competiții naționale și internaționale și câștigă medalii, însă se antrenează pe role, pe asfalt sau fac deplasări la sute de kilometri pentru câteva ore de gheață. Este o realitate care vorbește despre pasiune și perseverență, dar și despre un potențial irosit din lipsa infrastructurii minime.
Tradiția care obligă: Știința Cluj, campioană națională la hochei
Puțini își mai amintesc astăzi că Clujul a fost un adevărat pionier al sporturilor pe gheață în România. Patinajul artistic are o istorie de peste 100 de ani în oraș, iar echipa Știința Cluj a fost campioană națională la hochei pe gheață, cu performanțe notabile în anii ’50 și ’60. Jucători clujeni au făcut parte din echipa națională, iar hocheiul universitar a reprezentat orașul cu onoare timp de decenii, până la desființarea echipei în 1982, din lipsă de fonduri și condiții.
Această tradiție nu este doar o filă de istorie, ci un argument solid pentru prezent. Un oraș european de talia Clujului nu ar trebui să ceară imperativ ceea ce în alte părți este firesc. Patinoarul acoperit ar putea readuce la viață o pasiune veche, ar crea oportunități pentru copii și sportivi și ar completa, firesc, peisajul sportiv urban. Petiția lansată de clujean este, în fond, un apel la normalitate.
Performanțelele Științei Cluj la hochei
Secţia de hochei pe gheaţă se reorganizează la Universitatea Cluj în anul competiţional 1948/49, din iniţiativa fostului mare om de sport, profesorul Nicolae Jenei. Dumnealui gira funcţia de secretar, iar ca preşedinte activa dr. Ion Birta. Antrenorul Császár Francisc avea la dispoziţie următorul lot de jucători: Tiberiu Agachi, Simion Benea, Gheorghe Demeter, Tomor B., Vili Kovács, fraţii gemeni Carli şi Aldo Million, Ion Mártonfi, Pambucol Ioan, Lőrincz I., Heintz A., Raduch E., Nagy A. În ediţia 1949/50, la campionat, au luat parte 4 echipe, iar „Ştiinţa” Cluj a terminat pe locul 1.
O performanţă deosebită se înregistrează în 1954, când „Ştiinţa” câştigă campionatul naţional, cu următoarea echipă: Sprencz II Fr., Agachi, Tőrők I, Tőrők II, Tomar, dr. Deneş, Kovács V., Császár F., Takács, Hajdu, Fenke II, Gál I. Dintre ei, Vili Kovács (jucătorul şi antrenorul de fotbal), Császár, Takács, Tőrők I şi Tőrők II fac parte din echipa naţională. Însă, terminându-şi studiile universitare, o serie de jucători pleacă, în locul lor venind alţii: Dan Stafie – de la Galaţi, Nagy Albert de la C.C.A., Botar G., Kozan I, Kozan II, Takács II, Tompos L., Dibernardo Anton, Biro A., Krasser A. Antrenor este acum fostul jucător Vili Kovács (şi fost fotbalist).
Echipa se clasează, astfel: locul III în 1955/56 şi ’56/’57, locul II în ’57/’58, locul III în următoarele două ediţii, iar în 1960/61 locul II. În lotul naţional sunt: dr. Biró, fraţii Kozan, Nagy A, Takács II Kozan A. şi Nagy A. devin maeştri ai sportului.
În 1966, secţia trece la Institutul Agronomic, după o perioadă de frământări, de renunţări şi de părăsire a echipei de către mulţi jucători de valoare. Iată loturile complete ale jucătorilor de hochei pe gheaţă care au evoluat la Cluj, între 1956-1982, când, din lipsă de fonduri materiale, echipa studenţească clujeană, cu tradiţie de peste 6 decenii, a fost desfiinţată. Antrenor jucător: Kovács (Wily) Adalbert. Lotul de jucători: Stafie Dan, portar; Sprencz Francisc; Gál Zoltán, Timár Ludovic, Pál Coloman, Dibernardo Anton, Tompos Ladislau, Takács Ludovic, Kozán Andrei, Kozán Gavril, Botár Gavril, Biró Anton, Godri Anton, Kurt Krasser, Timár Csaba, Nagy Adalbert, Radu Şerban, Csűros Stefan, Őtvős Iosif, Sántha Gavril, Scripniciuc Radu; Secretar club: Jenei Nicolae. Locul III în 1959, 1960, 1962. Locul IV în 1963-64.
Agronomia Cluj (1966-1982). Antrenor jucător: Kozán Andrei. Lotul de jucători: portari: Radu Şerban, Csőg Csaba, Lázár Attila, Roth Gheorghe; jucători: Gál Andrei, Borbáth Andrei, Texe Stefan, maestru al sportului, Nagy Adalbert maestru al sportului, Kozán Andrei, Kozán Gavril, Kollo Felix, Dénes Ladislau, Őtvős Iosif, Fogarasi Zoltán, maestru al sportului, Daniel Ştefan, Baka Andrei, Imre Ladislau, Fűlőp Attila, Tamás Alexandru, Győrgypál Kadocsa, Gegő Tiberiu, Bokos Levente, Salló Iuliu, Lajos Zsolt, Erőss Béla, Albert Gavril, Sprenc Toma. Secretar club: Kozán Andrei. Echipa este prezentă în primul eşalon al campionatului şi în anii următori, 1962-1969, ocupând poziţii onorabile în grupa valorică 1-6.
Din anul 1966, echipa va trece la nou creatul C.S.U. Agronomia. Vor apare sub culorile negru-portocaliu ale Agronomiei mulţi jucători valoroşi ce vor menţine echipa la cota pretendentelor la supremaţie, dar şederea acestor jucători la Cluj se va reduce exact la perioada anilor de studii. Locul I, seria II, divizia A: 1970-1971-1972-1976, Locul II, seria II, divizia A: 1978-1979-1980-1981. Iată câţiva din cei care între anii 1966-1982 au apărat aceste culori: Radu Şerban, L Attila, Gh. Roth, A. Gáll, F. Kollo, Z. Fogarasi, D. Ştefan, A. Baka, L Imre, A. Borbath, Şt. Texe, F. Attila, A. Tamás, T. Gegö, L. Boros, I. Sállo, B. Eröss, I. Marian, A. Lazăr, Cs. Timár, Cs. Bartha, Al. Bomher, G. Sántha, Al Toth, A. Gödri, Cs. Borsos, Gh. Eidlitz, Györgypál, Kadocsa, I. Venczel. Deşi, între timp, s-a dat în folosinţă patinoarul artificial al oraşului iar mai apoi la Clubul Sportiv Şcolar s-a înfiinţat o secţie de copii şi juniori, lotul Agronomiei, nuşi va putea întări rândurile. Din contră, de la an la an, efectivul secţiei se va restrânge numeric şi, firesc, anii din ce în ce mai grei ai supravieţuirii nu vor întârzia să apară.
Va activa o vreme în grupa a ll-a valorică şi până în cele din urmă, în 1982, se va desfiinţa. Au rămas la conducerea tehnică, din 1966, până la desfiinţare, Kozán Andrei, Nagy Albert şi Vili Covaci.
Lasă un răspuns