La capitolul Produs Intern Brut (PIB), Zona Metropolitană a Clujului a depășit mai multe orașe siminare din zona estică a Europei, iar economistul Radu Nechita, profesor de la UBB, a explicat de ce unor clujeni nu li se pare că ar trăi mai bine.
În urma unei analize publicate recent de Reuters privind recuperarea decalajului economic dintre România și statele vecine, economia țării noastre ar putea depăși anul acesta economiile statelor vecine care stagnează, iar principala cauză ar fi fondurile europene primite de la Uniunea Europeană, precum și de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina – scriu jurnaliștii britanici, scrie adevarul.ro.
Analiza unui economist de la UBB Cluj
Conferențiarul Radu Nechita la Universitatea Babelș-Bolyai, economist, a susținut că datele disponibile arată că „avansăm, ajungem din urmă”.
„Singura noastră șansă este să creștem mai repede decât alții, iar asta se face copiind lucrurile bune care stimulează oferta, producția de bunuri și servicii, concurența, libertatea de intrare pe piață, protejarea drepturilor de proprietate, reducerea costurilor de tranzacționare etc. și nu copiind prostiile, extravaganțele, erorile, aberațiile etc pe care și le permit cei bogați”, a subliniat Nechita.
Acesta a mai precizat că o comparație mai relevantă s-ar putea face dacă pe lângă PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard s-ar lua în considerare și rata inflației.
De asemenea, pentru a realiza o comparație mai fidelă a calității vieții e nevoie și de alte elemente pe lângă PIB raportat la puterea de cumpărare, cum ar fi calitatea serviciilor de sănătate, educația, calitatea spațiilor publice, poluarea aerului etc.
La nivelul bunului-simț evident, comun, și dacă ne uităm la numeroasele probleme semnalate în presă (Clujul are cea mai scumpă piață imobiliară din România, dar și prețuri mari, în general, la bunuri și serivicii în contrast cu serviciile publice, și mai ales cele de sănătate, care nu excelează), locuitorii Zonei Metropolitane Cluj nu par că ar trăi mai bine decât cei din zone similare din Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia.
„Percepția e una, realitatea e alta. Există unii care spun că se trăia mai bine înainte de 1989. Da, și percepția este importantă (poate fi greșită), și cifrele sunt importante (pot fi și ele eronate, incomplete)”, a concluzionat economistul clujean Radu Nechita.
Zona Metropolitană a Clujului, peste alte orașe similare din Europa de Est
Zona Metropolitană a Clujului este formată din municipiul Cluj-Napoca și alte 19 comune învecinate, care a depășit, încă din 2019, zonele metropolitane constituite în jurul orașelor asemănătoare din țările amintite.
PIB-ul per capita la Cluj a fost, în 2019, conform Eurostat, 29.800 de euro, în timp ce PIB-ul Cracoviei (al treilea oraș din Polonia după capitală la capitolul dezvoltare economică) a fost 28.300 de euro.
De asemenea, ZM Cluj a depășit și zona metropolitană a celui de-al doilea oraș ca mărime din Cehia, Brno, care a avut PIB-ul per capita 27.500 de euro. La mare distanță vin Košice (denumirea latină Cașovia, al doilea oraș ca mărime din Slovacia) cu 17.400 de euro și Debrețin (al doilea oraș ca mărime din Ungaria) cu 16.300 de euro. Zona metropolitană din jurul Plovdivului, al doilea oraș ca mărime din Bulgaria, a avut un PIB per capita de 14.000 de euro în 2019.
Direcția de Statistică a anunțat că salariul mediu net a depășit, în Cluj, pragul record de 5.000 de lei în noiembrie 2022, adică peste o mie de euro. Astfel, salariul mediu net din Cluj e mai mare cu 20% față de media națională și e cel mai mare din țară după cel înregistrat în București.
Purtător de cuvânt la ZM Cluj, Bogdan Stanciu, a explicat această creștere și dezvoltarem care vine ca urmare a politicilor publice de încurajare a investițiilor. „La nivel de Cluj, aceste politici publice sunt bazate pe colaborarea întregului ecosistem urban: administrație publică, mediu privat, mediu academic, societate civilă, cetățeni interesați. Platformele importante de dialog în acest sens sunt clusterele și consultările publice punctuale. În baza lor s-au realizat o serie de strategii de dezvoltare, sectoriale și generale, care au stat la baza acestei creșteri economice”, explică el.
Efectul acestor politici se manifestă prin creșterea în sectorul IT, parcurile industriale, numărul mare de IMM-uri etc. „În general, Clujul s-a înscris de mai mulți ani pe traiectoria de a deveni o economie bazată pe cunoaștere, iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător. În acest sens, un rol extrem de important revine mediului academic clujean, fără de care cu greu ar putea fi imaginat un viitor prosper”, a mai explicat Stanciu.
Lasă un răspuns