Cel care a realizat monumentul a fost sculptorul Marius Butunoiu. Inițiat, statuia a fost instalată în faţa Sălii Unirii din Alba Iulia, dar dictatorul Nicolae Ceauşescu a intervenit în favoarea operei lui Oscar Han, iar lui Butunoiu i s-a oferit locaţii precum Călugăreni şi Selimbăr.
Însă într-un final, tot Ceauşescu a luat hotărârarea ca statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul să fie plasată la Cluj-Napoca, ca un fel de contrapunct pentru statuia lui Matia Corvin.
Domnitorul Mihai Viteazul dă și numele pieței din Cluj-Napoca unde este plasată statuia ecvestră.
”Sîntem de părere că noile monumente ale lui Ştefan cel Mare de la Suceava, Mihai Viteazul la Cluj-Napoca sau Mircea cel Bătrîn la Tulcea, au calităţi care decurg mai puţin din valoarea intrinsecă de obiect artistic şi mai mult din necesitatea prezenţei lor în ambianţa urbană, ca imagine şi symbol (…) nu au calităţi care să le ateste apartenenţa la epoca contemporană, să le certifice actualitatea. (…) la Cluj-Napoca, amplasarea aproape echivalentă ca poziţie şi valoare a statuii lui Mihai Viteazul, în raport cu monumentul lui Matei Corvin, nu face decît să scadă din importanţa ambelor lucrări, calitatea de simbol al oraşului fiind în pericol de disociere, minimalizîndu-se”, se arată în numărul 4 al revistei „Arhitectura” din 1977.
Imagini unice de la dezvelirea și instalarea statuii la Cluj
Lasă un răspuns