Un incident extrem de grav a avut loc în urmă cu aproximativ o lună și jumătate pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Acest incident grav la Aeroportul din Cluj a atras atenția autorităților.

Viața a sute de pasageri a fost pusă în pericol din cauza unei erori umane majore și a unor vulnerabilități sistemice.
Un controlor de trafic aerian, angajat al Romatsa – regia de stat care gestionează traficul aerian din România – a adormit în timp ce se afla singur pe tură. Astfel, a lăsat o aeronavă Wizz Air fără dirijare în faza critică a aterizării.
Cum s-a petrecut incidentul
Potrivit unor surse din aviația românească, avionul Wizz Air care se pregătea să aterizeze la Cluj a fost transferat de către serviciul de dirijare „Approach” de la București. Acesta a fost trecut pe frecvența turnului de control din Cluj.
În mod normal, acesta este pasul final înainte de aterizare. Însă, deși echipajul a încercat în repetate rânduri să ia legătura, nu a primit niciun răspuns.
După mai multe încercări nereușite, aeronava a fost nevoită să revină pe frecvența „Approach”. Ea a trebuit să intre în zona de așteptare („holding”), unde a rămas timp de aproape 20 de minute.
În tot acest timp, luminile pistei erau stinse. Acest fapt făcea imposibilă orice tentativă de aterizare fără dirijare de la sol.
Surse din domeniu susțin că, pe tură, se aflau trei controlori. Totuși, doi dintre aceștia erau în pauză de odihnă – o procedură permisă în anumite condiții. Singurul controlor rămas activ a adormit. Incidentul grav la Aeroportul din Cluj a evidențiat riscurile legate de organizarea acestui serviciu.
Un pas de la catastrofă
Specialiștii avertizează că o astfel de situație putea duce la o tragedie de proporții. Acest lucru ar fi fost posibil dacă aeronava ar fi avut nevoie să aterizeze de urgență din motive tehnice sau medicale.
Practic, siguranța a sute de pasageri a depins de un singur om. Acest fapt scoate la iveală o vulnerabilitate majoră în modul în care este organizat serviciul de dirijare a traficului aerian.
Astfel de evenimente pun sub semnul întrebării eficiența mecanismelor de backup și capacitatea instituțiilor responsabile de a preveni situații similare.
Reacția Romatsa
După ce informațiile au apărut în spațiul public, Romatsa a transmis un punct de vedere oficial.
Potrivit instituției, „siguranța pasagerilor și a aeronavei nu a fost în niciun moment afectată”. Avionul a fost permanent în contact cu serviciile de trafic de apropiere.
Reprezentanții regiei au admis însă că analiza internă a identificat factori precum oboseala acumulată și lipsa de experiență a controlorului. Din acest motiv au fost adoptate măsuri suplimentare: reinstruirea personalului și o monitorizare mai strictă a programului de lucru.
Lipsa de transparență
Ceea ce a stârnit indignarea opiniei publice și a experților este faptul că incidentul a fost ținut „la secret” până la dezvăluirile presei.
Într-un domeniu unde transparența și comunicarea sunt esențiale pentru încrederea publică, lipsa unei informări oficiale imediate ridică semne de întrebare. Așadar, există dubii cu privire la modul în care Romatsa gestionează situațiile de criză.
Ancheta în desfășurare
În prezent, incidentul grav de la Aeroportul din Cluj este investigat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Aceasta trebuie să emită un raport detaliat privind cauzele și consecințele evenimentului. În funcție de concluzii, se pot impune sancțiuni și măsuri organizatorice menite să prevină repetarea unor astfel de episoade.
Concluzie
Incidentul de la Cluj demonstrează cât de fragil poate fi sistemul de control al traficului aerian. Aceasta este o realitate atunci când nu există suficiente mecanisme de redundanță. De asemenea, arată pericolele când factorul uman este împins la limitele rezistenței. Deși aterizarea s-a încheiat fără victime, cazul rămâne un semnal de alarmă pentru aviația românească și pentru autoritățile responsabile de siguranța pasagerilor.
Lasă un răspuns