O analiză a declarațiilor de avere pentru 2023–2024 arată că medicii oftalmologi de la Spitalul Clinic Județean Cluj-Napoca obțin sume semnificative din activități private, pe lângă salariile consistente de la stat. Medicii oftalmologi de la stat din Cluj obțin venituri importante.
Medicii și veniturile private
Medicii de la spitalul de stat din Cluj Napoca, care activează la Secția de Oftalmologie au venituri impresionante.
Analiza declarațiilor de avere pentru 2023 și 2024, arată că o mare parte din câștiguri provine din activități private.
Directorul medical Simona-Delia Nicoară a raportat salarii de la UMF Cluj și SCJU Cluj, de peste 334.000 lei pe an. La această sumă se adaugă 40.058 lei din colaborări private. Mai exact de la Valdi Medica SRL.
Cristina Ariadna Nicula câștigă anual 244.949 lei tot de la UMF Cluj și SCJU Cluj. Dar are și venituri private prin Oculens Medicale în valoare de 21.756 lei.
De menționat că soțul său, Dorin Nicula, medic militar și proprietar al Optilens Med SRL, care a avut o cifră de afaceri de 9,6 milioane lei, în anul 2024.
De asemenea, lucrurile nu au stat deloc rău la capitolul profit. Între anii 2015 – 2023, societatea a înregistrat doar profit pozitiv net, cel mai mare fiind de 1.6 milioane lei, adică 300.000 de euro, în 2022. Un an mai târziu, profitul a fost de 654811 lei, adică 120.000 de euro.
Doar în 2024, firma a raportat o pierdere netă de peste 200.000 de lei.
Familia Samoila: venituri lunare impresionante
Situația este similară în cazul familiei Samoila.
Ovidiu Ciprian Samoilă, șef de lucrări la UMF Cluj și medic primar la SCJU. El a raportat venituri venituri modeste de la Spitalul Județean și de la UMF Cluj. În tot acest timp, medicul primea și de la clinica Ofaart SRL, suma de 159.308 lei
Soția sa, Lăcrămioara, este medic specialist, la aceeași clinica privată, de unde a încasat un venit anual de 22.776 lei.
La capitolul venituri din activități independente, doctorul Samoilă a aruncat bomba. El a raportat venituri de 159.308 lei, în timp ce soția lui de 637.233 lei.
Împreună, cei doi obțin venituri cumulate de 942.510, pe lună, adică peste 15.700 euro, sumă care depășește net salariile publice ale majorității colegilor lor.
Accesul pacienților la clinica de stat versus privat
Situația prezentată de Foaia Transilvană nu are nimic de-a face cu activitatea medicilor la spitalul de stat. Probabil că își fac treaba. Și încă foarte bine.
Problema mare apare în altă parte. Mai exact la timpul foarte mare al programărilor la Clinica de Oftalmologie a SCJU.
Mulți clujeni nu au bani să meargă la o clinica privată. La numărul de telefon oficial nu răspunde nimeni, niciodată, iar dacă pacienții reușesc să facă o programare, aceasta este la luni distanță de la data solicitării. Și așa, bieții oameni ajung la clinicile private, unde trebuie să scoată din buzunare sume mari de bani. Asta, deși au cotizat toata viața.
În contrast, la clinicile private pacienții pot fi programați chiar a doua zi după prezentarea la camera de gardă.
Această discrepanță ridică semne serioase de întrebare asupra echității și accesibilității serviciilor medicale publice, în timp ce medicii își maximizează veniturile în privat.
Dualitatea stat-privat: o problemă tot mai critică
Chiar dacă salariile publice cresc constant, dependența de veniturile private rămâne o componentă semnificativă pentru unii medici. Activitatea privată, fie prin clinici proprii, fie prin colaborări și consultanță, poate aduce sume comparabile sau chiar mai mari decât salariile publice. În cazul familiilor Nicula și Samoila, clinicile și PFA-urile proprii generează venituri consistente care completează și chiar depășesc remunerarea din sectorul public.
Analiza evidențiază un aspect mai puțin vizibil: medicii de stat, chiar dacă primesc salarii consistente, își maximizează câștigurile prin activități private, adesea în colaborare cu membri ai familiei. În același timp, accesul pacienților la serviciile publice rămâne dificil, în timp ce programările private oferă flexibilitate și rapiditate, ceea ce ridică întrebări asupra echilibrului între venituri și disponibilitatea reală a serviciilor medicale.
Lasă un răspuns