În fiecare toamnă, odată cu începutul anului universitar, Clujul se transformă într-un uriaș ambuteiaj. O idee interesantă.
Sute de mii de locuitori se trezesc captivi în trafic, iar mii de studenți revin sau ajung pentru prima dată aici, aducând cu ei un val de autoturisme.
Estimările arată că între 3.000 și 7.000 de mașini suplimentare se adaugă brusc la parcul auto al orașului, sufocând bulevardele, cartierele și parcările deja pline.
Poluarea crește, infrastructura rutieră se degradează mai repede, iar calitatea vieții scade. Întrebarea firească este: de ce să plătească doar clujenii factura acestei presiuni uriașe?
Cine contribuie și cine profită
Studenții care vin din alte județe trăiesc și circulă zi de zi în Cluj, dar taxele și impozitele lor rămân, de cele mai multe ori, la primăriile din localitățile de domiciliu.
În schimb, Cluj-Napoca suportă costurile: drumuri care se strică, locuri de parcare ocupate, transport public care trebuie suplimentat.
„În fiecare an vin în Cluj-Napoca câteva mii de studenți noi. În fiecare an încercăm să-i atenționăm să nu vină cu autoturismele, tocmai pentru a nu agrava și mai mult situația din municipiu. Mai mult, prin Compania de Transport Public, studenții până la vârsta de 30 de ani și cei care sunt la forma zi au gratuitate pe toate liniile, adică transportul în comun funcționează foarte bine în municipiu Cluj-Napoca și încercăm să creăm toate facilitățile pentru a nu agrava și mai mult traficul”, a declarat șeful Poliției Rutiere Cluj, Marcel Bonțidean.
Cum fac alte orașe din Europa
Taxarea suplimentară a autoturismelor nu este o invenție nouă, ci o practică deja aplicată în multe metropole europene:
Budapesta: parcarea rezidențială pentru non-rezidenți costă între 100 și 200 de euro pe an.
Viena: vinieta urbană de parcare ajunge la 120–150 de euro anual pentru cei care nu au domiciliul în oraș.
Londra: merge mult mai departe cu „Congestion Charge”, o taxă de 15 lire pe zi pentru accesul în zona centrală.
Toate aceste măsuri au același scop: descurajarea folosirii excesive a mașinilor personale și reducerea presiunii pe infrastructura orașului.
Ce ar fi potrivit pentru Cluj-Napoca
Un model echilibrat pentru Cluj ar fi o taxă anuală de 400–600 de lei pentru autoturismele studenților cu numere din alte județe.
Alternativ, s-ar putea introduce și un abonament lunar de 40–60 de lei, pentru cei care folosesc mașina doar ocazional.
Dacă măcar 5.000 de studenți ar plăti o astfel de taxă, Primăria ar încasa anual în jur de 2,5 milioane de lei. Acești bani ar putea fi direcționați către reparația străzilor, extinderea parcărilor sau modernizarea transportului public.
În același timp, măsura ar descuraja aducerea inutilă a mașinilor personale și ar stimula folosirea gratuităților deja oferite de CTP.
O decizie necesară pentru viitor
Cluj-Napoca nu mai are timp de pierdut. Dacă se dorește un oraș respirabil, modern și prietenos cu locuitorii săi, soluții curajoase trebuie aplicate.
Taxarea suplimentară a mașinilor aduse de studenți din afara orașului nu ar fi o măsură populară, dar ar fi una dreaptă și sănătoasă pentru comunitate.
Dacă alegi să trăiești și să studiezi în Cluj, trebuie să fii parte activă a comunității, nu doar beneficiar pasiv al infrastructurii sale.
Lasă un răspuns