Una dintre cele mai emblematice clădiri ale Clujului, Palatul Telefoanelor din Parcul I. L. Caragiale, va intra oficial în patrimoniul orașului. Primăria Cluj-Napoca a decis să își exercite dreptul de preemțiune și să cumpere imobilul de la compania Orange România pentru suma de 3,23 milioane de euro. Edilul Emil Boc vrea ca fostul sediu al telecomunicațiilor să devină un muzeu dedicat tehnologiei și inovației locale.
Primăria Clujului, mai rapidă decât investitorii privați
În ședința extraordinară a Consiliului Local din 7 noiembrie, aleșii au votat în unanimitate achiziția clădirii cunoscute drept Palatul Telefoanelor. Este o piesă arhitecturală de referință a orașului, proiectată de arhitectul Vasile Mitrea în stil brutalist. Decizia vine după luni întregi de discuții și presiuni din partea societății civile, care a cerut salvarea imobilului de la o posibilă conversie comercială.
Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că Primăria nu a avut prea mult spațiu de negociere, întrucât Orange primise deja o ofertă fermă din partea unui cumpărător privat. „Orange nu a vrut să reducă nici măcar un cent. Noi doar ne-am exercitat dreptul de preemțiune, în condițiile deja stabilite”, a precizat Tarcea.
Clădirea are 574 de metri pătrați construiți și un teren de 715 metri pătrați. Imobilul este structurat pe subsol, parter, patru etaje și un etaj retras. Două spații din imobil sunt deja închiriate până în anul 2029.
De la centrul telefoanelor la muzeul tehnologiilor
Primarul Emil Boc a anunțat că dorește transformarea Palatului Telefoanelor într-un Muzeu al Telecomunicațiilor, un loc unde clujenii și vizitatorii să descopere istoria locală a comunicațiilor și a informaticii. Ideea a fost inspirată de o discuție cu George Roth, consulul onorific al României la San Francisco.
„Clujul a fost un pionier al tehnologiei, prin Centrul de Calcul și prin inovatorii săi. Palatul Telefoanelor trebuie să devină un spațiu care arată cum a început povestea digitală a orașului”, a declarat Boc.
Destinația finală va fi stabilită după consultări publice, la care vor participa specialiști în arhitectură, reprezentanți ai mediului universitar și ai comunității IT.
Societatea civilă: „Contează și procesul, nu doar rezultatul”
Achiziția clădirii a fost cerută încă din aprilie de peste 790 de arhitecți și specialiști, printr-o petiție inițiată de activistul Adrian Dohotaru și susținută de organizația SOS. În ședința de Consiliu, Dohotaru a cerut ca Ordinul Arhitecților să fie implicat în stabilirea viitoarei funcțiuni a imobilului.
În perioada următoare, Primăria va semna contractul de vânzare-cumpărare și va introduce clădirea în domeniul public al municipiului. Orange are obligația să predea imobilul în termen de 18 luni.
Astfel, unul dintre cele mai importante simboluri arhitecturale ale Clujului din a doua jumătate a secolului XX își regăsește locul în patrimoniul orașului. Acesta are șanse mari să devină, din nou, un punct de legătură între trecut și viitor.
Lasă un răspuns