Academia Română a anunțat, joi, 16 septembrie a.c. că profesorul universitar Vasile Pușcaș (foto), istoric la Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babeș Bolyai a fost numit membru corespondent al Academiei Române.
Pe lângă Pușcaș, a mai fost numit membru de onoare al Academiei Române, mitropolitul Clujului, IPS Andrei, care l-a rândul lui a avut un proces pe rolul instanței din Alba Iulia, pentru colaborarea sa cu fosta Securitate.
Pușcaș și Securitatea din Cluj. Alias sursa ”Păun”
Numele profersorului universitar Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României cu Uniunea Europeană și fost ministru al Integrării Europene apare pe o listă cu sursele recrutate de Serviciu 3 de Contraspionaj al Securității Cluj. Ofițerul care l-a prelucrat se numește Vasile Bura și încă trăiește.
Într-o notă redactată de Securitatea din Cluj, în cazul profesorului american Katharine Verdery, despre care se spunea că ar fi „agentă a serviciului american de spionaj”, numele lui ministrului Vasile Puşcaş apare în clar, într-un tabel cu persoanele cu care profesorul american a intrat în contact.
”Vasile Puşcaş – asistent universitar la Facultatea de Istorie. Este sursă a serviciului 3 Cluj, folosită în caz. În prezent se află în SUA ca bursier Fulbright”, nota securistul care a întocmit raportul. În acelaşi tabel îl întâlnim pe fostul ministru de externe şi rector al UBB, Andrei Marga care, la rândului lui, era ”sursă”.
”Andrei Marga – lector universitar la catedra de filozofie. Este sursă a Serviciului 3, folosită în caz”.
Direcția 3 a Securității se ocupa cu probleme de contraspionaj, fiind organizată pe servicii, fiecare dintre acestea avânnd o linie specială de muncă. De exemplu, Serviciul 3 se ocupa de cetăţenii americani şi vest europeni.
Katherine Verdery, care studia la Cluj, în cadrul unei burse de două luni, a mai intrat în contact academicienii Ștefan Pascu și David Prodan. Numele celor doi mari istorici sunt trecut pe respectivul tabel, dar securiștii au notat sec „academician”, semn că aceștia nu au fost colabortori sau informatori ai Securității.
Bursa de la Universitatea din Illinois
Documentul Securiăţii Cluj este datat 31 august 1987. De aici se deduce că ministrul Puşcaş se afla în Statele Unite în acea perioadă, fără să se specifice clar unde. Pornind de la această informaţie că fostul negociator şef al României la Uniunea Europeană a fost „sursă” a Securităţii, am demarat o amplă anchetă jurnalistică.
Într-un document aflat la dosarul de conducător de doctorat, se arată că Vasile Puşcaş a fost fost în Statele Unite, în anul 1987, la Universitatea Illinois Urbana Champgne, ca şi bursier Fulbright. Informaţia este întărită de o scurtă notiţă publicată în Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj, pentru anii 1987-1988.
”… Semnalăm apoi vizitele profesorilor P. Teodor în Statele Unite … a tov. asistent V. Puşcaş în SUA, etc.”, se arată la pagina 723 a anuarului de istorie. Dintre cei doi, doar profesorul Puşcaş a fost la Universitatea din Illinois.
„Universitarul în cauză este Vasile Puşcaş”
Ancheta jurnalistică a scos la iveală lucruri incredibile şi anume că Securitatea Cluj i-a atribuit lui Puşcaş numele de cod „Păun”.
În cartea ”Securitatea şi Intelectualii”, publicată sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi a Instititului Revoluţie Române din decembrie 1989, sunt publicate mai multe note date de ”Păun”, colonelului de securitate Vasile Bura.
Într-una din aceste note informative, sursa „Păun”, relata cu lux de amănunte vizita de trei luni pe care a derulat-o la Universitatea din Illinois Urbana Champaigne, în perioada 13 iulie – 31 octombrie 1987, perioadă care include şi data raportului Verdery, în care se arată că Vasile Puşcaş se afla în SUA cu o bursă Fulbright.
Sursa pricincipală luată în vizor de securitate şi informatorul „Păun”, a fost un mare prieten al României, istoricul american Keith Hitchins. În cele cinci pagini de notiţe, informatorul, devenit profesor universitar, iar acum academician, a relatat despre vizitele pe care le-a făcut împreună cu profesorul universitar american Keith Hitchins la diferiţi istorici americani de renume, interesaţi la vremea respectivă de soarta României.
A scris note informative de la o cină din SUA
În cadrul acestei anchete jurnalistice l-am contactat, în 2014, pe Keith Hitchins şi l-am întrebat ce istoric român de la Facultatea de Istorie din Cluj Napoca l-a vizitat în anul 1987.
”Este posibil ca profesorul despre care vorbiţi să fie Vasile Puşcaş, dar notiţele mele sunt departe de a fi complete”, a scris Keith Hitchins.
Într-un alt mail de răspuns, universitarul american este rugat să facă un efort de memorie, fiindu-i relatat un episod pomenit de sursa ”Păun”, în nota sa, şi anume cina pe care cei doi au luat-o acasă la un alt istoric american, profesorul Bates.
”Acum sunt sigur, dacă aţi pomenit de cina alături de profesorul Bates, că universitarul român de la Universitatea din Cluj, în discuţie, este Vasile Puşcaş”, a precizat istoricul Keith Hitchins.
Rugat să îşi spună părerea despre relaţia pe care Vasile Puşcaş o avea cu Securitatea, Keith Hitchins a declarat că nu este surprins.
”Informaţiile dvs. nu mă surprind. Am cunoscut mai multe cazuri similare în ultimii ani. Ele nu au importanţă pentru mine”, a conchis Keith Hitchins.
Notele date de „Păun”
Relaţia dintre Keith Hitchins şi Vasile Puşcaş a fost una foarte apropiată şi în anii de după revoluţie. În cartea profesorului Vasile Puşcaş, „Istorie, Societatea, Modernizare”, publicată în anul 1995, fostul ministru vorbeşte în termeni elogioşi despre profesorul Keith Hitchins.
„Voi fi mereu ataşat sfaturilor şi învăţăturilor primite de la profesorul Keith Hitchins”, scria Pușcaș.
Revenind la nota informativă semnată „Păun”, la finalul acesteia colonelul de securitate Vasile Bura nota sec: „Keith Hitchins este cunoscut la problema americană. Este suspect a fi cadru al Serviciului de spionaj american”.
Al istoric lucrat de sursa ”Păun”, alias Vasile Pușcaș
Într-o altă notă informativă, semnată „Păun”, datată 26 martie 1988, Securitatea era informată despre tentativa sursei de a-l determina pe istoricul Keith Hitchins să-şi spună punctul de vedere cu referire la un articol publicat de istoricul britanic, Norman Stone, despre „Istoria Transilvaniei”, considerat a fi cu caracter denigrator la adresa României.
Ulterior, Securitatea Cluj a propus deschiderea dosarului de urmărire informativă „Eldorado”, nume de cod acordat istoricului american Keith Hitchins, cu scopul de a dezinforma Serviciul de spionaj american. În raportul respectiv, se susţine că Keith Hitchins, întreţine relaţii apropiate cu mai mulţi istorici români, între care şi Vasile Puşcaş.
„Nu am fost informator”
Fostul ministru Vasile Puşcaş a recunoscut că în perioada iulie-octombrie 1987 a fost bursier Fulbright al Universităţii din Illinois dar nu îşi explică cum au apărut acele note la Securitate, cu numele de cod Păun.
”Este adevărat că de fiecare dată când mă întorceam de la studii din străinătate scriam rapoarte de activitate pe care le lăsam la rectorat sau la Academia de Ştiinţe Sociale. În perioada iulie-octombrie 1987 am fost în SUA la Illinois dar nu am semnat niciun angajament cu Securitatea. Nu ştiu nimic despre colonelul Bura, îi ştiam pe ceilalţi ofiţeri care răspundeau de Universitate dar nu am intrat niciodată în contact cu aceştia”, spune Vasile Puşcaş.
Fostul negociator şef a mai spus că a fost urmărit de Securitate din cauza unei discuţii pe care a avut-o cu Katharine Verdery.
”Cineva mi-a spus că voi avea probleme pentru că am fost cu ea la o cafea şi că este urmărită pentru că a fotografiat o unitate militară”, a precizat Vasile Pușcaș.
Oficialii CNSAS susţin că Vasile Puşcaş nu a fost deconspirat niciodată pentru că atunci a fost ministru al Integrării Europene nu s-au descoperit documentele necesare.
Text de:
Mihai ȘOICA
Lasă un răspuns