Adenomul de prostată este una dintre acele afecțiuni care nu apar brusc, nu dor la început și tocmai de aceea sunt ignorate ani la rând. Totul despre adenomul de prostată.
Mulți bărbați din România au acest gen de problemă medicală, dar nu merg la doctor de frica unui diagnostic mai grav. Și atunci se chinuie la maxim. Preferă să ia medicamente văzute la televizor sau recomandate pe tiktok, care mai mult rău le fac, decât bine.
Boala evoluează lent, aproape insesizabil, iar primele semne sunt puse de mulți bărbați pe seama vârstei sau a oboselii. În realitate, modificările urinare sunt primele semnale clare că prostata începe să creeze probleme.
În fazele inițiale, urinarea devine mai dificilă. Jetul nu mai are aceeași forță, apare senzația că vezica nu se golește complet, iar mersul la toaletă durează mai mult decât înainte.
Pe măsură ce prostata crește, urinarea devine fragmentată, cu pauze, iar pornirea jetului necesită efort. Sunt semne discrete, dar constante, care indică o obstrucție progresivă a uretrei.
Viața devine un coșmar
Ulterior apar simptomele care afectează direct viața de zi cu zi. Nevoia de a urina devine mai frecventă, inclusiv pe timpul nopții.
Trezirile nocturne ajung să fie regulate, uneori de două sau trei ori pe noapte, ceea ce duce la oboseală cronică. Apare senzația de urgență urinară, acea nevoie bruscă de a ajunge rapid la toaletă, greu de controlat. În formele avansate, pot apărea chiar pierderi involuntare de urină.
Profesorul Ioan Coman explică faptul că momentul prezentării la medic nu trebuie amânat până când simptomele devin insuportabile.
„Problema nu este durerea, pentru că adenomul de prostată nu doare la început. Problema este schimbarea modului de urinare. De acolo trebuie pornit controlul urologic”, subliniază profesorul.
Ignorate, aceste simptome pot duce la complicații serioase. Retenția acută de urină, infecțiile urinare repetate, sângerările urinare sau afectarea rinichilor apar, de regulă, la pacienții care au amânat ani la rând consultul. Din acest motiv, urologii recomandă evaluare periodică după vârsta de 50 de ani, chiar și în absența simptomelor severe.
Adenomul de prostată este o afecțiune benignă, dar evoluția ei nu este lipsită de riscuri. Cu cât este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu, iar calitatea vieții poate fi menținută fără intervenții majore. În urologie, momentul prezentării la medic face diferența.
Lasă un răspuns