Un nou proiect legislativ dezbătut în Parlamentul României propune modificări importante la articolul 202 din Codul penal, articol care reglementează infracțiunile referitoare la vătămarea fătului. Apare și în România o lege antiavort.
Amendamentul, înregistrat sub numărul EM 337/2025, a stârnit deja discuții aprinse în mediul juridic și medical, întrucât introduce reguli mai stricte privind răspunderea penală pentru faptele care afectează sarcina sau nașterea.
Ce prevede amendamentul
Amendamentul a fost depus de doi deputați, soț și soție. Este vorba despre Monica și Radu Ionescu. Cei doi au fost aleși pe listele POT. Proiectul depus este noutate din punct de vedere a avortului.
Practic, prin amendarea Codului Penal, orice întrerupere de sarcină este infracțiune.
Textul legislativ aduce două schimbări esențiale:
Reformularea alineatului (1) al articolului 202
Se stabilește că vătămarea fătului „în perioada sarcinii sau în timpul nașterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieții extrauterine” va fi sancționată cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Noua formulare extinde sfera răspunderii penale, incluzând nu doar perioada sarcinii, ci și momentul nașterii, și acoperind orice tip de mijloc sau procedeu utilizat.
Introducerea unui alineat nou (3^1)
Prevede că dispozițiile privind pedeapsa de la alin. (3) se aplică și atunci când vătămarea fătului a dus la moartea acestuia după împlinirea a 14 săptămâni de sarcină.
Practic, se instituie un prag de timp – 14 săptămâni – după care decesul fătului, dacă este cauzat printr-o acțiune de vătămare, atrage răspunderea penală.
De ce contează aceste modificări
Propunerea legislativă ridică mai multe chestiuni de interes public:
Protecția juridică a fătului este consolidată, iar pedepsele pentru vătămare devin mai clare și mai severe.
Răspunderea medicală este potențial extinsă: proceduri medicale sau intervenții care duc la pierderea sarcinii după 14 săptămâni ar putea fi investigate penal.
Clarificarea perioadei relevante – introducerea pragului de 14 săptămâni marchează o linie de demarcație între situațiile ce intră sub incidența Codului penal și cele care rămân în zona medicală sau a altor reglementări.
Posibile efecte și controverse
În plan juridic
Avocații și juriștii atrag atenția că textul, deși intenționează să întărească protecția fătului, poate genera dificultăți de interpretare: ce înseamnă exact „viață extrauterină”? Cum se va proba că moartea fătului a fost cauzată de o „vătămare” și nu de o complicație medicală inevitabilă?
În plan medical
Pentru personalul medical, modificările ar putea aduce riscul unei presiuni suplimentare. Medicii ar trebui să documenteze cu minuțiozitate toate procedurile efectuate în timpul sarcinii pentru a evita suspiciuni de răspundere penală. Pragul de 14 săptămâni nu este întâmplător: coincide cu o perioadă critică în dezvoltarea sarcinii și cu termenele prevăzute pentru întreruperile voluntare.
În plan social și etic
Dezbaterea se intersectează inevitabil cu tema drepturilor reproductive ale femeii și cu discuțiile mai ample despre raportul dintre protecția fătului și autonomia mamei. Într-un climat social deja sensibil, asemenea modificări pot fi interpretate fie ca un pas spre protejarea vieții încă nenăscute, fie ca o restrângere indirectă a libertății femeilor.
Concluzie
Amendamentul EM 337/2025 încearcă să umple anumite goluri din Codul penal în ceea ce privește protecția fătului, stabilind pedepse mai clare pentru vătămarea acestuia și introducând pragul de 14 săptămâni ca reper juridic.
Totuși, aplicarea concretă a acestor prevederi va ridica provocări, mai ales în ceea ce privește relația dintre dreptul penal și practica medicală. Rămâne de văzut dacă textul va fi adoptat în forma actuală sau dacă dezbaterile parlamentare vor aduce ajustări menite să echilibreze protecția vieții cu respectarea drepturilor fundamentale.
Lasă un răspuns