Nadășul – pârâul ignorat al Clujului. Acesta ar putea deveni o oază verde de promenadă, dar în schimb e plin de gunoaie, deșeuri și nu e întreținut deloc.
Activistul clujean Adrian Dohotaru trage un semnal privind Nadășul și lipsa unui Master Plan pentru acest pârâu cu o lungime de circa 7 km. Acesta se întinde până spre Baciu Triaj, prin Clujul industrial.
Clujenii nu au acces la Nadăș din cauza haosului imobiliar și a lipsei de viziune a administrației locale
„Știați că sunt mii de arbori la râu, mult mai mult decât în multe alte parcuri ale Clujului? Din perspectiva Apelor Române, acești arbori, aceste păduri ripariene nu au o protecție reală.
Știați apoi că există dezvoltare imobiliară la Nadăș de ordinul sutelor de milioane de euro, daca nu se depășește miliardul?
Ei bine, e vital ca miile de rezidenți din jurul râului, miile de oameni care vor folosi spații comerciale ori birouri aici, sa aiba un parc liniar de cel puțin 50 de hectare!
20 de hectare de spațiu verde de-a lungul Nadășului, ignorate
20 de hectare deja există, dar copacii de pe margini sunt cam buşiți de șantiere. Alteori dezvoltările imobiliare nu se deschid realmente cu fața la râu, dincolo de randări.
Cele 20 de hectare trebuie protejate mai bine, dar alte 30 de hectare trebuie adăugate într-o situație win win pentru toată lumea.
Vrem bunuri comune și funcțiuni publice de-a lungul Nadășului. De la unități de învățământ la centre comunitare la piste, alei, mobilier uban, arbori protejați.
Pentru ca un parc liniar de asemenea proporții, de 7 km, cu lățimi corespunzătoare să se realizeze, ‘dezvoltarea’ nu trebuie lasata la latitudinea privatilor, prin PUZuri private. E necesar si un PUZ public ori un Master Plan care dă direcția! Dar să fie un Master Plan îmbinat cu un proces master, care implică publicurile Clujului, de la rezidenți, la proprietari, la diverși specialiști.
Altfel, cum mi s-a intamplat la plimbări în zona dai din gard in gard, dai de haos imobiliar. Dai de un curs de apă tratat ca spațiu rezidual, cu dejecții. Dar poate fi si altceva, după cum se vede din imaginile din dreptul gării, deci o zonă care devine pericentrală.
Poate sa fie un areal natural. Sau chiar un rai pentru păsări, castori. Un loc umbrit unde se vine rapid cu bicicleta, fara a te intalni cu trafic auto, din Baciu spre Cluj.
Poate fi un loc unde sa iti iei prânzul pe gradene la apă, un loc unde lași neatins pământul ca sa mai simți farmecul naturii în oraș, deci un tip de amenajare minim invazivă cum propunem în mai multe orașe din RO prin Rețeaua pentru Natură Urbană”, a scris activistul de mediu, pe Clujul Civic.
Lasă un răspuns