Ministrul Educației, Daniel David, a stârnit controverse după ce a afirmat, într-un podcast organizat de Salvați Copiii România, că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor români este lipsa de pregătire a cadrelor didactice.
Declarațiile sale vin în contextul rezultatelor slabe obținute de România la testele PISA 2022, care au arătat că peste jumătate dintre elevii români nu reușesc să înțeleagă și să aplice informațiile învățate la școală.
„Cea mai mare parte din vină o poartă profesorii”
Întrebat cât de mare este responsabilitatea profesorilor pentru nivelul ridicat al analfabetismului funcțional, Daniel David a fost tranșant:
„Nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Copiii vin cu un nivel normal de inteligență și creativitate. Este treaba profesorilor să le transfere competențele de bază. N-ai pe cine altcineva să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice”, a declarat ministrul.
Oficialul a subliniat că problema nu se limitează la învățământul preuniversitar, ci se extinde și în cel universitar, acolo unde rata abandonului rămâne ridicată: „Și noi, în universități, avem o parte din vină atunci când studenții renunță. Responsabilitatea profesorilor nu dispare odată cu trecerea elevilor la un alt nivel de studiu”.
Rezultate PISA alarmante și reacții în lanț
Declarațiile ministrului vin după ce România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană la testele PISA 2022. Conform datelor, 51% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competențe la Matematică, 42% la Citire și 44% la Științe. Situația marchează o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea precedentă din 2018.
Daniel David a recunoscut că există și factori externi care contribuie la rezultatele slabe — sărăcia, lipsa sprijinului familial și implicarea redusă a autorităților locale —, dar a insistat că profesorii rămân veriga principală a formării elevilor. „Dacă elevul este la școală, iar după patru ani ajunge în clasa a VIII-a fără competențe de bază, cine este responsabil?”, a punctat ministrul.
Afirmațiile sale au generat reacții mixte în rândul profesorilor și al sindicatelor din educație, care consideră că vina nu poate fi atribuită exclusiv cadrelor didactice, invocând lipsa resurselor, programele încărcate și salarizarea precară.
Într-un sistem educațional marcat de reforme amânate și inegalități, declarațiile ministrului Daniel David par să deschidă un nou front de dezbatere: cât de mult poate fi tras la răspundere profesorul pentru eșecurile unui sistem care, de ani de zile, se luptă să producă rezultate reale?
Lasă un răspuns