Vânătorii îi acuză pe cei din conducere că au adoptat un stil autoritar și cer organizarea de alegeri corecte, care să nu fie influențate de jocuri de culise.
De altfel, susțin mai mulți vânători clujeni care ne-au contactat, nemulțumirea provine din faptul că șefii de la AJVPS Cluj nu comunică cu membrii de rând nici una dintre deciziile luate.
Nici nu au cum, din moment ce statutul de organizare al AJVPS Cluj a fost modificat, la modul dictatorial, astfel încât cei de la bază, nu mai au dreptul de a alege și de a fi aleși.
Prin aceste modificări, consiliul de conducere al AJVPS Cluj numește șefii de grupă, care la rândul lor îi aleg pe cei care conduc asociația. Este de fapt un cerc vicios, în care vânătorul de rând nu mai are niciun cuvânt de spus.
”Înainte, șefii grupelor de vânătoare erau aleși de membrii vânători, din fiecare grupă. Apoi, șeful de grupă participa la ședințele de la AJVPS și ne reprezenta pe toți. Acum, lucrurile s-au schimbat. Șefii de grupă sunt aleși de către Consiliul de conducere al AJVPS, în funcție de obediența de care dau dovadă, iar la vot sunt doar cu mâinile pe sus, iar problemele noastre nu mai sunt auzite”, ne-a declarat un vânător clujean.
Ce se întâmplă cu banii de la AJVPS
În total, la AJVPS Cluj sunt 17 grupe de vânătoare, care au în total aproximativ 1.000 de membrii. Fiecare dintre aceștia trebuie să achite anual o cotizație de 2.500 de lei, ne comunică un alt vânător.
În total, doar în urma acestor cotizații, la nivelul asociației clujene se adună aproximativ 2.5 milioane de lei, adică peste 500.000 de euro.
Vânătorii clujeni susțin că sumele de bani colectate de la membrii dispar în actele contabile pe tot felul de achiziții care în realitate nu există.
De exemplu, ne spune un alt vânător, ”AJVPS trebuie să asigure o anumită cantitate de hrană la animalele de pe fiecare fond de vânătoare, pe timpul iernii, ca supliment alimentar, în funcție de bonitatea fondului, mărirea fondului, etc”.
”În realitate, AJVPS nu cumpără această hrană, dar paznicii de pe aceste fonduri sunt chemați să semneze bonurile de consum, care atestă că hrana, porumb sau alte tipuri de cereale, a fost livrată. Cei care au refuzat au fost dați afară. Ce se întâmplă cu aceste sume care de altfel nu se mai regăsesc în conturile asociației?”, mai spune vânătorul clujean.
Banii pentru mâncarea animalelor de pe fondurile de vânătoare, sunt asigurați de vânătorii, sub formă de donații.
Un simplu calcul arată că toate cheltuielile AJVPS Cluj sunt de maxim 200.000 de euro, pe an, salarii și plata redevențelor pentru fondurile de vânătoare. La asociație există 17 paznici de vânătoare plătiți cu salariul minim pe economie, o secretară, un director executiv și un președinte, remunerați.
”Vrem să știm și noi ce se întâmplă cu aceste cotizații adunate de la membrii vânători. Oamenii vor transparență și prezentarea unui bilanț corect”, mai spune vânătorul.
Cotele de la partidele de vânătoare
Vânătorii ne-au mai explicat că pe lângă cotizațiile adunate, AJVPS mai încasează și de pe urma eliberării autorizațiilor de împușcare a animalelor.
”Trebuie să știți că pentru un mistreț, autorizația este 1.000 de lei. O parte se împușcă la cotă, și o parte pe bază de autorizație. La căpriori, lucrurile se schimbă radical, deoarece tot ce se împușcă se achită cu bani. Anul trecut au fost împușcați aproximativ 300 de căpriori, cu 500 de lei, în medie, autorizația, rezultă o sumă de 150.000 lei. La cerbi, autorizația de împușcare este de 1.500 de euro, iar pentru unul de trofeu, 2000 de euro. La fondul de la Valea Ierii, anul trecut au fost împușcați patru cerbi, deci încă vreo 6.000 de euro. Și atunci, noi vânătorii ne întrebăm unde sunt banii”, a mai declarat vânătorul.
Oamenii vor de fapt transparență și alegeri corecte, care să nu fie bazate pe clientelism.
Afacerile în numele asociației
Fondul de vânătoare de la Beliș, pentru care AJVPS Cluj plătea o redevență anuală de 148 de euro, a fost dat în locație de gestiune unei firme private, pe motiv că nu este rentabil.
Vânătorii mai spun că le este frică că așa se va întâmpla cu toate fondurile de vânătoare administrate de AJVPS Cluj.
”Dacă pe fondul de la Beliș aveai o grupă cu zece vânători, tot făceai 25.000 de lei pe an, adică 5.000 de euro, din care puteai plăti bine mersi redevența și rămânea o sumă suficientă pentru autogospodărire. Dacă mai aveai și doi, trei cerbi de trofeu, lucrurile se schimbau radical în bine. Cu toate astea, conducerea AJVPS a spus că nu este rentabil și a luat decizia a-l concesionat pe o durată de 16 ani”, ne-a mai spus vânătorul.
Foaia Transilvană a încercat să ia legătura cu președintele AJVPS Cluj dar acesta nu a putut fi contactat. Pe această cale transmite că le stăm la dispoziție pentru un punct de vedere.
Lasă un răspuns